Solstițiul de iarnă are loc duminică, 21 decembrie, la ora 17:03, ora României, iar de atunci durata zilei începe să crească treptat, arată astronomii. %source% precizează că acest moment este încărcat de obiceiuri și credințe populare care marchează un ciclu important în calendarul românesc.
👉 Originea termenului și ciclul zilelor după solstițiu
Termenul „solstițiu” provine din limba latină, combinând „sol” (soare) și „sistit”, derivat din „stiti” ce înseamnă „a se opri”, desemnând astfel „soarele nemișcat”. Din perspectiva astronomică, după solstițiul de iarnă, noaptea începe să se scurteze, iar ziua să se lungească până la următorul solstițiu, din 21 iunie 2026.
Conform tradiției populare românești, acest moment simbolizează reînnoirea energiei casei și familiei. În multe zone, oamenii aprind focuri ritualice și pregătesc alimente pentru a alunga spiritele rele și a atrage noroc în anul care urmează, potrivit %source%.
👉 Tradiții și credințe asociate solstițiului în România
O legendă populară spune că feriga înflorește miraculos în noaptea solstițiului, iar cei care văd acest fenomen vor avea noroc în dragoste și spor în casă. Se recomandă ca noaptea cea mai lungă a anului să fie petrecută în compania celor dragi, deoarece singurătatea în această perioadă este considerată aducătoare de ghinion până la următorul solstițiu.
Totodată, în această zi, este obișnuit să se dea de pomană oamenilor nevoiași pentru sufletele celor adormiți. Ieșitul singur pe stradă, mai ales noaptea, este privit cu teamă, din cauza posibilității întâlnirii spiritelor rele, susține %source%.
