Externe
UE: Fără motive politice în ajutorul pentru elicopterul prezidențial în Iran
Uniunea Europeană a oferit asistență Iranului pentru căutarea helicoperului în care Presedintele Ebrahim Raisi s-a prăbușit. Comisia Europeană a declarat că acest ajutor a fost acordat din motive umanitare și nu politice. UE a activat sistemul de satelit Copernicus, care este destinat intervențiilor în caz de dezastre, la solicitarea Iranului pentru a-l găsi pe Raisi, pe ministrul de externe Hosein Amir Abdolahian și pe restul autorităților și membrii echipajului aflați la bord. Potrivit agenției de știri EFE, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru ajutor umanitar, Balazs Ujvari, a afirmat că aceste acțiuni nu au intenții politice. El a dorit să îi asigure pe cetățenii europeni că Mecanismul de protecție civilă și sistemul de sateliți Copernicus sunt utilizate pentru a ajuta în astfel de situații, indiferent de țara în nevoie. Deși unii deputați europeni au criticat asistența acordată Iranului, argumentând că drepturile omului nu sunt apărate suficient, Uniunea Europeană a subliniat că este sursa principală pentru cererile de ajutor umanitar sau civil de la orice țară. Comisia susține că face eforturi mari pentru a veni în ajutorul tuturor statelor care solicită ajutor în timp de nevoie. Duminică, Președintele iranian Ebrahim Raisi și Ministrul de Externe Hossein Amir Abdollahian au murit într-un accident de elicopter într-o zonă muntoasă din nord-vestul țării lor. Televiziunea de stat și agenția IRNA au raportat acest incident tragic, informând că și alte persoane se aflau la bordul elicopterului. Asistența acordată de Uniunea Europeană este un gest de solidaritate și sprijin într-un moment dificil pentru Iran. Comisia Europeană a subliniat că determinarea lor este de a veni în ajutorul oricărei țări care se confruntă cu o tragedie similară.
Articol postat cu 1 oră în urmă
Externe
Declarație oficială despre prăbușirea elicopterului prezidențial din Iran
Un oficial israelian a declarat luni că Israelul nu a fost implicat în accidentul de elicopter din Iran, în care au murit preşedintele Ebrahim Raisi şi mai mulţi membri ai anturajului său. Oficialul israelian a negat zvonurile apărute pe reţelele sociale, care susţineau că Mossadul - serviciul de spionaj extern al Israelului - ar fi fost implicat în acest incident. Până în prezent, autorităţile de la Ierusalim nu au comentat oficial moartea preşedintelui Raisi şi a ministrului de externe Hossein Amirabdollahian, conform News.ro. Cu toate acestea, Mossadul a fost acuzat de mai multe asasinate şi atentate cu bombă în interiorul Iranului în ultimii ani, iar forţele aeriene ale Israelului au bombardat obiective iraniene în Liban şi Siria. Cu toate acestea, Israelul rareori comentează aceste activităţi. Analiza oficialilor israelieni pare să arate că dispariţia bruscă a celor două figuri importante din regimul iranian nu va afecta în mod semnificativ relaţiile tensionate ale Israelului cu Teheranul. Cu toate acestea, posibilele lupte interne pentru putere generate de această situaţie ar putea distrage atenţia Teheranului de la conflictul din Gaza. De asemenea, Israelul se confruntă şi cu alte ameninţări din partea aliaţilor Iranului din Siria, Irak şi Yemen, care au lansat atacuri cu rachete şi drone împotriva ţării în ultimul an. De asemenea, există un conflict de uzură la graniţa de nord a Israelului cu miliţia libaneză Hezbollah, susţinută de Teheran. Analiza este că situaţia actuală din Iran nu este una negativă pentru Israel, însă evoluţiile din ţară vecină se pot desfăşura într-un ritm diferit faţă de cele din regiunea înconjurătoare. Într-un scenariu optimist, guvernul iranian ar putea fi preocupat de problemele interne şi ar putea pune mai puţină presiune asupra Hezbollah pentru a menţine un front activ împotriva forţelor israeliene de apărare. Această teorie a fost susţinută şi de analistul militar Amos Harel, care a avertizat totuşi că Iranul ar putea încerca să escaladeze conflictul cu Israel în viitor. În luna iulie, Iranul a lansat un atac cu rachete şi drone asupra Israelului, autorizat de preşedintele Ebrahim Raisi, ca răspuns la o lovitură aeriană israeliană asupra unei clădiri diplomatice iraniene din Siria. Acest atac a fost unul fără precedent şi a reprezentat o escaladare a tensiunilor între cele două ţări.
Articol postat cu 1 oră în urmă
Externe
Noi atacuri rusești în Ucraina, 12 morți și 55 de răniți în ultimele două zile
Cel puțin 12 civili au murit, iar alte 55 de persoane au fost rănite în urma atacurilor Rusiei asupra Ucrainei în ultimele două zile, potrivit autorităților locale. Guvernatorul Oleh Syniehuboc a confirmat că majoritatea victimelor se aflau în regiunea Harkov, unde 12 persoane au pierit și alte 40 au fost rănite. Unul dintre atacurile devastatoare a fost înregistrat pe 19 mai, când o rachetă de tipul Iskander M a lovit periferia orașului Harkov, provocând moartea a șase persoane, inclusiv o femeie însărcinată, și rănind alte 28 de persoane, printre care doi medici. Potrivit guvernatorului Syniehuboc, atacul a avut loc în timp ce oamenii se aflau în zona de agrement a orașului. În orașul Novoosynove din regiunea Kupiansk, alte două persoane au decedat, iar cinci au fost rănite în urma unui atac cu rachetă. Potrivit sursei The Kyiv Independent, armata rusă a mai lansat un atac în aceeași zi, pe 19 mai, provocând moartea a încă trei persoane și rănirea altor patru. Printre cele mai afectate regiuni se numără și Dnipropetrovsk, unde armata rusă a vizat o clădire înaltă, 21 de case, facilități ale infrastructurii comunale și ale agriculturii și alte proprietăți în noaptea de 19 mai spre 20 mai. Potrivit guvernatorului Serhii Lysak, o femeie în vârstă de 55 de ani a fost rănită în acest atac cu artilerie și drone asupra orașului Nikopol. În regiunea Donețk, la periferia orașului Toretsk, atacurile rusești au provocat rănirea a două persoane în localitatea Pivnichne, potrivit guvernatorului Lysak. Confruntările dintre Ucraina și Rusia au escaladat și mai mult în ultimele zile, iar propaganda și acțiunile militare agresive ale Rusiei au dus la pierderi nevinovate de vieți omenești. Ucrainenii sunt îngrijorați de faptul că aceste atacuri vor continua și că vor provoca și mai multe victime nevinovate.
Articol postat cu 1 oră în urmă
Externe
O femeie a mărturisit cum i-a supraviețuit lui Casanova Killer, criminalul în serie care s-a lăudat că a ucis cel puțin 35 de oameni
O femeie care s-a trezit într-o situație teribilă a trebuit să gândească repede și să găsească o cale pentru a supraviețui în urma întâlnirii cu un criminal în serie. Barbara Mabee Abel a vorbit pentru People despre unul dintre cele mai terifiante momente din viața ei, când a fost răpită și sechestrată de un criminal în serie, cunoscut sub numele de Casanova Killer. În 1974, Barbara Abel avea 31 de ani, era o mamă singură a unui băiat de 6 ani și locuia în West Palm Beach, Florida, împreună cu sora ei geamănă care avea paralizie cerebrală. După ce și-a luat fiul de la școală, au plecat împreună spre casă. Când au intrat pe ușă, i-a spus fiului ei Dale să meargă să-și caute mătușa. Mergând în bucătărie să ia un pahar cu apă, o voce i-a spus să nu se întoarcă, altfel va fi împușcată. Instinctiv, Barbara s-a întors și a dat nas în nas cu un bărbat, identificat ulterior ca fiind Paul John Knowles, care ținea în mână o armă. A fost dusă într-un dormitor unde sora ei era legată. Knowles i-a spus râzând Barbarei că a încercat să-i violeze sora și că avea de gând să plece împreună cu fiul ei, Dale. Barbara l-a implorat să-i lase fiul în pace și în schimb să o ia pe ea, ceea ce s-a și întâmplat. Fără să știe că avea de-a face cu un criminal în serie, Barbara și-a dat seama că viața ei era în pericol și trebuia să facă ceva ca să supraviețuiască. Deși i-a fost extrem de greu, a decis să-l seducă pe Knowles și a început să-l complimenteze în încercarea de a-l determina pe acesta să lase garda jos. Knowles a urcat-o cu forța într-o mașină și au plecat spre Georgia. Pe drum s-au oprit la un motel, unde Barbara a fost violată de către răpitorul ei. Însă Barbara nu s-a lăsat compleșită de ceea ce i s-a întâmplat și a căutat în continuare modalități prin care să-i câștige încrederea lui Knowles, care avea în permanență arma asupra lui și nu ezita să o scoată dacă ceva i se părea în neregulă. Barbara Abel a mai povestit că atunci când răpirea a apărut la televizor, Knowles a fost foarte entuziasmat, pentru că își notorietate. Femeia a întrezărit o oportunitate și i-a spus răpitorului ei că l-ar putea ajuta să-și publice povestea, întrucât ea era redactor de radio și știa să scrie o carte. La un moment dat, Knowles a plecat din camera de motel pentru a da un telefon și a legat-o pe Barbara de mâini, de picioare și gură. Când s-a întors, în jurul orei 1 dimineața, și-a dat seama că uitase cheia în cameră și era închis în exterior. Prin ușă el i-a spus femeii că știe că nu poate vorbi, dar că el o iubește. După ce a reușit să-și scoată călușul din gură și să-și slăbească legăturile de la mâini, Barbara a sunat la recepție și a spus că este sechestrată. Knowles a reușit să fugă și a continuat să meargă spre Georgia, unde a fost în cele din urmă arestat de poliție, după ce răpise și ucisese alte două persoane. El a fost împușcat mortal de poliție după câteva săptămâni, când a încercat să evadeze. Paul John Knowles, care s-a născut pe 25 aprilie 1946 și a murit pe 18 decembrie 1974, cunoscut și sub numele de The Casanova Killer, a fost legat de moartea a 18 persoane în 1974, însă el susținea că a ucis cel puțin 35.
Articol postat cu 2 ore în urmă
Externe
Nouă Tensiune în Cursa Nucleară - Coreea de Nord avertizează că va lua măsuri după testul nuclear subcritic al SUA
Coreea de Nord a criticat recentul test subcritic nuclear efectuat de Statele Unite, susținând că acesta adaugă noi tensiuni în cursa internațională a înarmării nucleare. Potrivit Phenianului, aceste acțiuni ale SUA vor determina Coreea de Nord să-și îmbunătățească capacitățile de descurajare nucleară. Departamentul american al Energiei a anunțat că Administrația sa de Securitate Nucleară Națională a desfășurat un experiment subcritic la situl său de teste din Nevada. Scopul acestui experiment a fost colectarea de date pentru a sprijini fiabilitatea și eficacitatea armelor nucleare. Pe fondul instabilității strategice din regiune și din lume cauzate de acțiunile unilaterale ale SUA, Phenianul a declarat că este necesar să fie luate măsuri pentru îmbunătățirea capacităților de descurajare nucleară. Deși Coreea de Nord nu a specificat ce măsuri va lua, aceste acțiuni sunt justificate ca fiind dreptul lor suveran și o posibilă opțiune în fața provocărilor continue ale SUA. Testele nucleare subcritice nu implică o explozie nucleară și nu declanșează o reacție în lanț a fisiunii nucleare. Statele Unite sunt semnatare ale Tratatului privind interzicerea totală a testelor nucleare, iar în 1992 au încetat testele de explozie nucleară. Cu toate acestea, Coreea de Nord a efectuat șase teste nucleare subterane și există posibilitatea să pregătească un al șaptelea, deși oficiali sud-coreeni neagă existența unor semnale iminente pentru un astfel de test. În urma testelor nucleare anterioare, Consiliul de Securitate al ONU a impus sancțiuni împotriva Coreei de Nord. Scopul acestei măsuri a fost să determine Phenianul să renunțe la dezvoltarea de rachete balistice capabile să transporte arme nucleare.
Articol postat cu 2 ore în urmă
Externe
Casa Albă cere Israelului un plan privind operațiunile militare din Fâșia Gaza, solicitat de consilierul american Jake Sullivan
Înaltul oficial american solicită Israelului o strategie politică pentru Gaza Inaltul oficial american, consilierul pentru securitate nationala al SUA, Jake Sullivan, a emis duminica o cerere catre Israel pentru a prezenta o strategie politica referitoare la operatiunile militare din Fasia Gaza, potrivit presedintiei Statelor Unite. Solicitarea a venit dupa intalnirea lui Sullivan cu premierul israelian Benjamin Netanyahu si presedintele Israelului, Isaac Herzog, la Ierusalim. Inainte de aceasta intalnire, inaltul oficial american s-a intalnit cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman, conducatorul de facto al Arabiei Saudite. Potrivit Casei Albe, strategia propusa urmareste sa obtina infrangerea definitiva a organizatiei islamiste palestiniene Hamas, eliberarea ostaticilor israelieni si o viata mai buna pentru populatia din Gaza. De mult timp, Statele Unite cer Israelului sa prezinte o strategie privind administrarea teritoriului palestinian de pe coasta Marii Mediterane si i-au avertizat de mai multe ori pe israelieni sa nu lanseze un atac de mare amploare asupra orasului Rafah din sudul Fasiei Gaza, la granita cu Egiptul. Dupa intalnirea cu Sullivan, premierul Netanyahu a scris pe platforma X ca au discutat in detaliu despre continuarea razboiului din Gaza, in special la Rafah, si despre intensificarea eforturilor umanitare pentru populatia palestiniana. Casa Alba a mentionat ca Sullivan a propus si o serie de masuri pentru cresterea volumului de ajutoare in Gaza izolata de fortele israeliene si au discutat modalitati de creare a unor coridoare fixe in zona litoralului, pentru a asigura primirea ajutoarelor de catre toti civilii care au nevoie.
Articol postat cu 2 ore în urmă
Externe
Papa Francisc critică atitudinea SUA față de migranți, denumită "nebunie". Suveranul pontif îndeamnă la o deschidere umanitară. "Trebuie să vedem fiecare caz cu empatie," spune el.
Papa Francisc critică atitudinea Statelor Unite față de migranți și închiderea graniței de sud. El a declarat într-un interviu acordat canalului american CBS News că această acțiune este o "nebunie curată" și că migranții ar trebui să fie bineveniți. Suveranul pontif a subliniat că fiecare caz trebuie tratat cu umanitate și că unele persoane ar putea fi trimise înapoi în țările lor de origine. El a criticat și închiderea organizației caritabile catolice din Texas care oferea ajutor migranților. Tema migranților este una foarte importantă în Statele Unite, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale din noiembrie. Papa Francisc a denunțat "globalizarea indiferenței" față de acest subiect și a spus că este o boală urâtă. În timpul interviului, Papa Francisc a discutat și despre homosexualitate, respingând criticile episcopilor conservatori americani. El a declarat că oricine caută să fie binecuvântat de Dumnezeu ar trebui să fie acceptat și integrat de societate. Suveranul pontif a subliniat că legile care pedepsesc homosexualitatea sunt o "nedreptate" și a permis preoților catolici să binecuvânteze membri ai cuplurilor de același sex, dar nu a acceptat binecuvântarea căsătoriei între persoane de același sex. Papa Francisc a condamnat și violența sexuală în cadrul Bisericii Catolice și a reafirmat politica sa de "toleranță zero" față de astfel de abuzuri. El a recunoscut că tragedia abuzului este o problemă gravă și trebuie să fie tratată cu prioritate. Interviul acordat de Papa Francisc a durat peste o oră și a acoperit subiecte sensibile pentru Biserica Catolică și pentru societatea americană. Suveranul pontif a subliniat importanța umanității și compasiunii în tratamentul migranților și a vorbit despre acceptarea și integrarea persoanelor LGBTQ în Biserică și societate.
Articol postat cu 2 ore în urmă
Externe
Convocarea ambasadorului argentinian la Madrid, după afirmațiile ofensive ale președintelui Milei la adresa soției premierului spaniol Pedro Sanchez
Ministrul afacerilor externe spaniol, Jose Manuel Albares, a convocat luni ambasadorul Argentinei în Spania în urma afirmațiilor controversate ale președintelui argentinian, Javier Milei, la adresa soției premierului spaniol, Pedro Sanchez. Acesta a fost informat despre gravitatea situației și i s-au cerut scuze publice pentru atacuri în timpul unei reuniuni la Madrid a partidelor extremei drepte europene. Duminică, ambasadorul spaniol din Argentina a fost rechemat, după ce președintele ultra-liberal argentinian, Javier Milei, a jignit Spania, premierul socialist spaniol Pedro Sanchez și soția acestuia, la Convenția "Europa Viva 24" organizată de partidul spaniol de extrema dreapta Vox. Milei a vorbit despre pericolele socialității și consecințele sale distructive, făcând referire la soția premierului spaniol și dosarul deschis de corupție și trafic de influență împotriva sa în aprilie anul acesta, dar clasat ulterior din lipsa de probe. În urma deschiderii dosarului, premierul Sanchez a decis să își suspende temporar activitatea pentru a reflecta asupra rămânerii în funcție sau nu, decizie care a fost în cele din urmă de a rămâne în fruntea guvernului.
Articol postat cu 3 ore în urmă
Externe
Reacții după moartea lui Raisi. Lavrov spune că Rusia pierde "un prieten de nădejde"
Preşedintele iranian Ebrahim Raisi, ultraconservator considerat un potenţial succesor al liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a murit într-un accident de elicopter într-o zonă muntoasă din apropierea graniţei cu Azerbaidjanul, au anunţat luni oficiali şi media de stat. Reuters consemnează primele reacţii la acest anunţ. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că președintele Iranului, Ebrahim Raisi, a fost "un prieten adevărat și de încredere" al Rusiei, relatează Reuters. "În Rusia, președintele Iranului Ebrahim Raisi și ministrul afacerilor externe al Iranului Hossein Amir-Abdollahian erau cunoscuți ca prieteni adevărați și de încredere ai țării noastre. Rolul lor în consolidarea cooperării reciproc avantajoase ruso-iraniene și a parteneriatului de încredere este de neprețuit. Transmitem sincere condoleanțe familiilor și prietenilor victimelor, precum și întregului popor prieten al Iranului. Gândurile și inimile noastre sunt cu voi în acest moment trist", a transmis Lavrov. Ambasada Rusiei la Teheran a transmis la rândul său condoleanţe, potrivit agenţiei de presă ruse Tass, citată de Reuters. Organizaţia palestiniană islamistă Hamas a difuzat un comunicat în care transmite "cele mai profunde condoleanţe şi solidaritatea" sa ayatollahului Khamenei, guvernului iranian şi poporului iranian pentru "această uriaşă pierdere". Hamas salută totodată sprijinul acordat de liderii iranieni decedaţi cauzei palestiniene şi rezistenţei împotriva Israelului, exprimându-şi de asemenea încrederea că "instituţiile adânc înrădăcinate" ale Iranului vor reuşi să depăşească "repercusiunile acestei imense pierderi". Mohammed Ali Al-Houthi, şeful Comitetului revoluţionar suprem al rebelilor houthi din Yemen, a transmis la rândul său pe reţeaua X "cele mai profunde condoleanţe poporului iranian, conducerii iraniene şi familiilor preşedintelui Raisi şi ale delegaţiei însoţitoare pentru martiriul anunţat". "Ne rugăm Domnului să le dea familiilor răbdare şi alinare. Cu adevărat ai lui Allah suntem şi la El ne vom întoarce. Poporul iranian va rămâne alături de liderii săi loiali, prin voia Domnului", a mai scris liderul houthi. Premierul indian Narendra Modi s-a declarat tot pe reţeaua X "profund întristat şi şocat de moartea tragică a dr. Seyed Ebrahim Raisi, preşedintele Republicii Islamice Iran". Premierul indian transmite "sincere condoleanţe familiei şi poporului iranian" şi asigură de asemenea că nu va fi niciodată uitată "contribuţia (lui Raisi) la întărirea relaţiei bilaterale India-Iran", precum şi că "India este alături de Iran în aceste momente de tristeţe". Şi premierul irakian Mohammed Shia Al-Sudani a transmis într-un comunicat "sincere condoleanţe liderului suprem iranian Ali Khamenei, poporului şi guvernului iranian" după aflarea "cu profundă tristeţe a veştii tragice a decesului preşedintelui Raisi, ministrului de externe Hossein Amir Abdollahian şi însoţitorilor lor într-un accident aviatic nefericit în nordul Iranului". "Ne exprimăm solidaritatea cu poporul iranian frate şi cu oficialii Republicii islamice în această dureroasă tragedie", se mai adaugă în comunicatul de la Bagdad. Pakistanul va decreta o zi de doliu şi va coborî drapelele în bernă, în semn de respect faţă de preşedintele iranian şi însoţitorii săi, care au pierit într-un accident de elicopter. Într-o postare făcută luni pe platforma X, premierul pakistanez Shehbaz Sharif a transmis cele mai profunde condoleanţe "Iranului frăţesc" din partea sa şi a poporului şi guvernului pakistaneze. "Marea naţiune iraniană va depăşi această tragedie cu obişnuitul curaj", a scris Sharif.Şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a reacţionat la aflarea morţii preşedintelui şi ministrului de externe iranieni, transmiţând cele mai sincere condoleanţe din partea Uniunii Europene.
Articol postat cu 3 ore în urmă
Externe
Cine a fost Ebrahim Raisi, președintele Iranului mort într-un accident de elicopter
Preşedintele iranian Ebrahim Raisi a murit duminică, la vârsta de 63 de ani, într-un accident de elicopter, în zona de munte de la granița cu Azerbaidjanul. El a urcat în teocraţia iraniană de la procuror ultraconservator la preşedinte intransigent, supervizând o reprimare a protestelor de acasă şi făcând presiuni puternice în discuţiile nucleare cu puterile mondiale. Toate acestea în timp ce îşi netezea drumul pentru a deveni următorul lider suprem al ţării, relatează Reuters, potrivit News.ro. Raisi a murit atunci când elicopterul care îl transporta înapoi dintr-o vizită efectuată la graniţa cu Azerbaidjanul s-a prăbuşit pe un teren muntos. Toate persoanele aflate la bord, inclusiv ministrul de externe Hossein Amirabdollahian, au murit, a declarat un oficial iranian de rang înalt. Ales preşedinte într-un vot controlat îndeaproape în 2021, Raisi a adoptat o poziţie dură în negocierile nucleare, întrezărind o şansă de a obţine o scutire largă de sancţiunile americane în schimbul unor restricţii modeste privind tehnologia tot mai avansată a Iranului. Linia dură a Iranului a fost încurajată de retragerea militară haotică a SUA din Afganistanul vecin şi de oscilaţiile politice de la Washington. În 2018, preşedintele american de atunci, Donald Trump, a renunţat la acordul pe care Teheranul îl încheiase cu cele şase puteri mondiale şi a restabilit sancţiunile americane dure împotriva Iranului, determinând Teheranul să încalce progresiv limitele acordului în domeniul nuclear. Discuţiile indirecte între Teheran şi administraţia preşedintelui american Joe Biden pentru a relansa acordul au intrat în impas. Poziţia ultraconservatoare a lui Raisi a fost evidentă şi în politica internă. La un an de la alegerea sa, clericul de rang mediu a ordonat aplicarea mai strictă a „legii iraniene privind hijabul şi castitatea”, care restricţionează îmbrăcămintea şi comportamentul femeilor. În câteva săptămâni, o tânără iraniană de origine kurdă, Mahsa Amini, a murit în arest după ce a fost arestată de poliţia moravurilor pentru că ar fi încălcat această lege. Lunile de proteste naţionale care au rezultat au reprezentat una dintre cele mai grave provocări pentru conducătorii clericali ai Iranului de la Revoluţia islamică din 1979. Sute de persoane au fost ucise, potrivit grupurilor de apărare a drepturilor, inclusiv zeci de membri ai personalului de securitate care au participat la o reprimare dură a demonstranţilor. „Actele de haos sunt inacceptabile”, a insistat atunci preşedintele. Deşi era un novice în politică, Raisi a avut sprijin deplin pentru poziţia în domeniul nuclear şi pentru represiunea în materie de securitate din partea mentorului său, liderul suprem, cu vederi puternic anti-occidentale, ayatollahul Ali Khamenei. Khamenei, mai degrabă decât preşedintele, are ultimul cuvânt de spus în toate politicile majore din cadrul sistemului politic dual din Iran, împărţit între establishmentul clerical şi guvern. Însă victoria lui Raisi în alegeri, după ce rivali conservatori şi moderaţi de mare greutate au fost descalificaţi de un organism conservator de supraveghere, a adus toate ramurile puterii din Iran sub controlul liniei dure loiale lui Khamenei şi a sporit şansele lui Raisi de a-i succeda într-o zi în funcţia de lider suprem. Cu toate acestea, protestele pe scară largă împotriva regimului clerical şi eşecul de a redresa economia iraniană aflată în dificultate - împiedicată de sancţiunile occidentale şi de proasta gestionare - este posibil să fi diminuat popularitatea sa în ţară. În calitate de tânăr procuror la Teheran, Raisi a făcut parte dintr-un grup care a supervizat execuţia a sute de deţinuţi politici în capitală în 1988, în timp ce războiul de opt ani dintre Iran şi Irak se apropia de sfârşit, spun grupurile pentru drepturile omului. Inchiziţii cunoscute sub numele de „comitete ale morţii” au fost înfiinţate în tot Iranul, formate din judecători religioşi, procurori şi funcţionari ai Ministerului Informaţiilor, pentru a decide soarta a mii de deţinuţi în procese arbitrare care durau doar câteva minute, potrivit unui raport realizat de Amnesty International. Deşi numărul persoanelor ucise în Iran nu a fost niciodată confirmat, Amnesty a declarat că estimările minime îl ridică la 5.000. Întrebat despre acuzaţiile că ar fi jucat un rol în condamnările la moarte, Raisi a declarat reporterilor în 2021: „Dacă un judecător, un procuror, a apărat securitatea poporului, ar trebui să fie lăudat ... Sunt mândru că am apărat drepturile omului în fiecare poziţie pe care am deţinut-o până acum”. El a urcat în rândurile clerului musulman şiit din Iran şi a fost numit de Khamenei în funcţia - foarte importantă - de şef al sistemului judiciar în 2019. La scurt timp după aceea, a fost ales şi vicepreşedinte al Adunării Experţilor, organismul clerical format din 88 de membri, responsabil pentru alegerea următorului lider suprem. „Raisi este un pilon al unui sistem care încarcerează, torturează şi ucide oameni pentru că îndrăznesc să critice politicile statului”, a declarat Hadi Ghaemi, director executiv al grupului de advocacy Center for Human Rights in Iran (CHRI), cu sediul la New York. Iranul neagă că ar fi torturat deţinuţi. Raisi a împărtăşit cu Khamenei o suspiciune profundă faţă de Occident. Populist anti-corupţie, el a susţinut campania de autosuficienţă a lui Khamenei în economie şi strategia sa de susţinere a interpuşilor din Orientul Mijlociu. Când un atac cu rachete a ucis ofiţeri superiori ai Gardienilor Revoluţiei iraniene în Ambasada Iranului din Damasc, luna trecută, Iranul a răspuns cu un bombardament aerian direct fără precedent, dar în mare parte nereuşit, asupra Israelului. Raisi a declarat că orice represalii israeliene împotriva teritoriului iranian ar putea duce la faptul că nu ar mai rămâne nimic din "regimul sionist". Raisi a ocupat funcţia de adjunct al şefului sistemului judiciar timp de 10 ani, înainte de a fi numit procuror general în 2014. Cinci ani mai târziu, SUA i-au impus sancţiuni pentru încălcarea drepturilor omului, inclusiv pentru execuţiile din anii 1980. Vizând de mai mult timp preşedinţia, Raisi a pierdut iniţial în faţa pragmaticului Hassan Rouhani în alegerile din 2017. Eşecul său a fost atribuit pe scară largă unei înregistrări audio din 1988 care a ieşit la suprafaţă în 2016 şi care ar fi evidenţiat rolul său în execuţiile din 1988. În înregistrare, fostul ayatollah Hossein Ali Montazeri, pe atunci adjunct al liderului suprem, vorbea despre execuţii. Fiul lui Montazeri a fost încarcerat pentru că a făcut publică înregistrarea. Raisi s-a născut în 1960 într-o familie religioasă din oraşul sfânt musulman şiit iranian Mashhad. La vârsta de 5 ani, şi-a pierdut tatăl. Cu toate acestea, el i-a urmat paşii pentru a deveni cleric.
Articol postat cu 3 ore în urmă
Externe
Presedintele Lai Ching-te a depus juramantul si cere Chinei sa inceteze intimidarile militare impotriva Taiwanului
Noul preşedinte al Taiwanului, Lai Ching-te, a depus jurământul de învestitură la palatul prezidenţial din Taipei împreună cu vicepreşedinta Hsiao Bi-khim. Imaginile video oficiale au fost difuzate din ceremonie. În discursul său de învestitură, Lai a cerut Chinei să înceteze intimidările politice şi militare împotriva Taiwanului. Acesta provine, la fel ca predecesoarea sa, Tsai Ing-wen, din Partidul Democratic Progresist (PDP) şi este un susţinător al independenţei faţă de China. Cu toate acestea, Lai a fost descrip drept un lider pragmatic. În timpul discursului, el a subliniat importanţa păstrării statu-quoului şi a responsabilităţii Chinei de a menţine pacea şi stabilitatea în regiunea Strâmtorii Taiwan şi în lume. De asemenea, el a cerut libertate de teama războiului. Relaţiile dintre Taipei şi Beijing s-au deteriorat în timpul celor opt ani de mandat ai preşedintei Tsai, iar dialogul direct a fost întrerupt din 2016. Chiar şi aşa, Lai este supranumit un „separatist periculos” de către Beijing, care revendică Taiwanul drept provincie a Chinei. Potrivit unor experţi citaţi de AFP, reînceperea dialogului de către Lai ar putea avea rezultate nesatisfăcătoare din partea Chinei. Ceremonia de învestitură a fost urmărită de peste 51 de delegaţi străini, printre care şi reprezentanţi din SUA, Japonia şi Canada. Taiwanul, care îşi doreşte o recunoaştere diplomatică mai largă, a invitat opt şefi de state, însă în prezent are doar 12 aliaţi internaţionali. Pe plan intern, noul preşedinte are de înfruntat provocări. Partidul Democrat Progresist (PDP) a pierdut majoritatea parlamentară, ceea ce va îngreuna introducerea reformelor promise de Lai, cum ar fi majorarea salariilor, reducerea importurilor şi construirea de locuinţe sociale. După ceremonie, Lai şi vicepreşedinta Hsiao, fostă ambasadoare a Taiwanului în Statele Unite, au cântat şi au dansat alături de artişti pe scenă, în faţa celor prezenţi la eveniment.
Articol postat cu 4 ore în urmă
Externe