Social
Peste 80 de accidente de muncă verificate de ITM Covasna în 2023
Peste 80 de fişe de comunicare a evenimentelor în care au fost implicați lucrători au fost transmise anul trecut Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Covasna. Cercetările au arătat că trei persoane au murit în 2023 în accidente de muncă, iar alte peste 30 au ajuns în incapacitate temporară de muncă. Bilanțul ITM Covasna, transmis redacției covasnamedia.ro printr-un comunicat de presă, arată că „în anul 2023 au fost transmise la I.T.M. Covasna un nr. de 81 fişe de comunicare a evenimentelor în care au fost implicați lucrători. În urma cercetării evenimentelor, situația se prezintă astfel: 3 persoane cu accident de muncă mortal, 31 de persoane cu incapacitate temporară de muncă, 7 persoane cu accidente ușoare, 18 accidente în afara muncii, diferenţa fiind accidente înregistrate în alte judeţe, angajatorii la care s-au produs evenimentele având sediul în județul Covasna”. Sectoarele în care au fost înregistrate cele mai multe accidente de muncă au fost: tăierea şi rindeluirea lemnului, fabricarea pieselor şi a accesoriilor pentru autovehicule, construcţii de clădiri, transport, silvicultură şi exploatări forestiere, agricultură, învățământ, activități de comerț și activități de asistență spitalicească. Datele au fost transmise în contextul în care în prezent este în derulare o campanie care își dorește „zero accidente de muncă”. Printre acțiunile incluse în demers se numără și o sesiune de informare și conștientizare, care va avea loc luni, 25 martie, de la ora 10:00, la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă Covasna, situat în Sfântu Gheorghe (str. Muncitorilor, nr.12-14). „Existența unor condiții de muncă sigure și sănătoase este o condiție prealabilă pentru o forță de muncă sănătoasă și productivă. Nimeni nu ar trebui să sufere de pe urma unor boli sau accidente legate de locul de muncă. Acesta este, de asemenea, un aspect important atât al sustenabilității, cât și al competitivității economiei UE. (...) În spațiul UE, sectoarele construcțiilor, transportului și depozitării, industriei prelucrătoare și agriculturii, silviculturii și pescuitului au reprezentat împreună aproximativ două treimi (63,1%) din totalul accidentelor de muncă mortale și peste două cincimi (44,1%) din totalul accidentelor de muncă cu incapacitate temporară de muncă din 2020. Pe lângă sănătate și bunăstare, există argumente economice solide pentru un nivel ridicat de protecție a lucrătorilor. Accidentele de muncă și bolile profesionale reprezintă un cost de peste 3,3% din PIB pe an pentru economia UE”, mai scrie în comunicatul de presă transmis de ITM Covasna. Campania cu viziunea „zero accidente de muncă” se desfășoară în cadrul strategiei UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă din perioada 2021-2027, „Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare”. Se încarcă...
Articol postat cu 7 ore în urmă
Actualitate
Ursul brun, între alb și negru
Articolul a fost prima dată publicat în revista OCV/Observatorul de Covasna din 17 - 23 mai Ursul nu este animalul pufos, prostănac și naiv din povești, cum nu este nici fiara de nestăpânit, care trebuie împușcată de îndată ce scoate botul din pădure. Ursul este un animal sălbatic. O bogăție a naturii. Un element prețios al biodiversității. Dar în ultima vreme este și o țintă. Nu doar a vânătorilor sau a ONG-iștilor, ci și a intereselor, a fricii, a lipsei de informații, a manipulărilor, a mass-media chiar, dar și a dezorganizării autorităților. Iar toate acestea contribuie la haosul numit „problema urșilor”. Pentru că Observatorul de Covasna/covasnamedia.ro nu vrea să fie parte din cauză, ci una din soluții, pornește un proiect informativ, amplu, episodic, în care vor fi abordate multiple fațete ale situației. Mai ales că în județul Covasna datele arată o nevoie urgentă de măsuri, pentru că populația de urși este în creștere, la fel și pagubele pe care le provoacă. Dacă în anul 2013 populația de urși a României era cuprinsă în intervalul 5.960 - 6.620 de exemplare, potrivit Ministerului Mediului, raportarea din 2019 (cea mai recentă la care face referire autoritatea centrală), vorbește de 6.400 - 7.200 de urși. La o primă vedere, diferența nu e pare mare. Mai ales că în răspunsul formulat la solicitarea noastră, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor spune că numărul „s-a menținut în același interval de mărime, cu mici variații, populația fiind considerată stabilă, cu regiuni la nivelul cărora populația de urs este în scădere, dar și regiuni la nivelul cărora populația de urs este în creștere”. Statisticile autorităților din județul Covasna În județul Covasna, însă, datele arată o creștere mult mai accentuată decât la nivel național. Și datele autorităților, nu doar constatările specialiștilor și localnicilor, confirmă acest lucru. În 2013, gestionarii fondurilor cinegetice estimau, potrivit Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Covasna, 1.173 de exemplare, iar în 2023, 10 ani mai târziu, statisticile arată un număr aproape dublu, de 2.183. Iar numărul mare nu a rămas, din păcate, neobservat. Dimpotrivă. Am început să auzim de „problema urșilor”, „conflictul om-urs”, ba chiar și de un „dezastru ecologic”. Cu un accent mai puternic după 2016, când s-a interzis vânătoarea la trofeu, iar conflictul dintre vânători, legiuitor și organizațiile de mediu a crescut. A crescut, de asemenea, și numărul cazurilor cu pagube înregistrate la APM Covasna. Analiza pe ultimul deceniu arată că dacă în 2013 au fost 58 de cazuri, în 2023 s-au raportat de peste 6 ori mai multe, adică 365. Tot anul trecut, valoarea pagubelor a trecut, prima dată, de un milion de lei în județul Covasna. În ultimii ani, a variat și numărul intervențiilor înregistrate de jandarmii covăsneni. Dacă în 2021, aceștia au acționat de 345 de ori după apeluri care semnalau prezența urșilor în apropierea zonelor locuite, în 2022 numărul intervențiilor a scăzut, la 148, ca în 2023 să crească din nou, de această dată la 253. Important este să vorbim și despre mesajele RO-Alert. Creșteri sunt și aici, aproape constante, din ce am putut observa în statisticile ISU Covasna. De când a fost implementat sistemul, adică din 2018, au fost peste 570 de astfel de alerte în aproape toate localitățile din județ, dintre care peste 510, adică aproape 90%, emise pentru a anunța prezența urșilor în zonele locuite. Așadar, toate datele oficiale arată că avem o problemă și comunitățile locale sunt afectate. Oamenii, dar și urșii suferă. Ce se întâmplă mai departe Însă, ceea ce vine să spună acest demers jurnalistic este că între alb și negru există și zone de gri. Există chiar și conviețuire pașnică. Pare greu de crezut, dar soluții sunt dacă este și voință să fie aplicate local, personalizat, după particularitățile și nevoile fiecărei comunități. Se poate, în ciuda legislației haotice. În ciuda dificultăților de ordin financiar. Și ceea ce este și mai interesant este că avem exemple de bune practici aproape de noi, mai exact la Băile Tușnad, unde autoritățile și ONG-urile și-au dat mâna și au pus în aplicare un proiect care ar putea fi replicat și adaptat. Include nu doar intervenții eficiente, ci și acțiuni de informare a localnicilor și turiștilor, printr-o aplicație mobilă, dar și diverse evenimente. „Important este ca timpul petrecut de urs în localitate să se micșoreze cât se poate de mult. Dacă stă trei ore, față de o oră, are posibilitate de trei ori mai mare să se întâlnească cu oameni sau să facă pagube. Dacă nu are surse de hrană, nu poate să facă pagube, avem echipe de intervenție active și intervin repede, atunci ursul stă foarte puțin. Iar omul nu se întâlnește cu ursul”, ne-a declarat István Imecs, managerul proiectului, „WatchBear & AdvoCity – urși și oameni pentru viitor comun” din Băile Tușnad, Harghita. Aici, în trei ani, de când s-au derulat în paralel mai multe acțiuni, numărul mesajelor RO-Alert a scăzut de la 220 de mesaje în 2021, la doar 8 în 2023, potrivit spuselor autorităților locale. Aducem în acest demers jurnalistic și un context european, nu doar național, pentru a avea o perspectivă mai largă asupra situației. Explicăm și ce înseamnă Directiva Habitate și de ce este acum în mijlocul unor discuții importante. Dar și de ce e greu de făcut o numărătoare a urșilor cu care să fie de acord și autoritățile, și organizațiile neguvernamentale și vânătorii. O să prezentăm, totodată, și perspective diferite, ca de exemplu povești cu oameni care trăiesc în sate de la marginea pădurii și care nu se tem de întâlnirea cu animalul sălbatic, devenită normalitate. Campania va avea și un ghid de bună practică pentru cei cărora le e dor să iasă în natură, „ca pe vremuri”, fără grija că vor fi atacați de urși. Am testat chiar noi teoria. „Da, într-adevăr, avem o populație mare de urși. Da, produc pagube. Da, se înregistrează atacuri. Dar câte dintre întâlnirile dintre om și urs se termină cu atac? Nu știu, căci nu am întâlnit niciun studiu legat de această problemă, dar estimez că punctajul ar fi de 1 la 1.000”, ne-a spus, când am fost într-o drumeție în apropierea casei sale din Dobolii de Sus, Marton Enikő, iubitoare de natură, licențiată în biologie la Universitatea Babeș-Bolyai, fostă angajată la APM Covasna. Un posibil răspuns la întrebarea „de ce ursul?” ni-l dă și dr.ing. Mihai Pop, în raportul științific „O analiză sistematică a factorilor sociali și de peisaj ai coexistenței om-faună sălbatică (URBANWILD)”, publicat în 2022. „Atenția noastră și prin urmare a factorilor de decizie este orientată dominant către acele specii și acele tipuri de interacțiuni care nu doar că produc un impact negativ, ci sunt mai vizibile publicului, fiind atractive și în discursul public. Perspectiva ce formează prezentul cadru de guvernanță națională și locală este deci una de eliminare/reducere a riscurilor asupra sănătății umane (rănire, transmitere de boli), a pagubelor (culturi, animale domestice), disconfortului (miros, zgomot, etc.) cauzat de către fauna sălbatică care utilizează permanent sau doar ocazional localitățile (sic)”, scrie în documentul citat. Totodată, prin acest proiect căutăm să aducem răspunsuri clare (pentru că sunt multe și complicate) și la întrebarea: ce interese sunt în spatele poveștii ursului? Trei dintre articole documentate pe acest subiect vor fi publicate pe covasnamedia.ro până la finalul lunii mai. Intenția nu este să ne oprim aici. O să încercăm să derulăm campania până la epuizarea perspectivelor din care poate fi privită și tratată problema urșilor. Aceste materiale sunt realizate în cadrul Burselor Superscrieri, proiect inițiat de Fundația Friends For Friends și susținut financiar în parte de Ambasada Regatului Țărilor de Jos și în parte printr-un grant al Departamentului de Stat al SUA. Se încarcă...
Articol postat cu 7 ore în urmă
Economie
Fostul Primar al Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, cere rectificarea repartizării bugetului de stat pentru o distribuire mai justă a fondurilor între județe
Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, a declarat joi că România trebuie să schimbe modul în care împarte banii proveniți din taxe și impozite, astfel încât să fie mai echitabil pentru toate județele, nu doar pentru capitală. El a spus că este injust ca locuitorii din Sfântu Gheorghe să plătească pentru funcționarea metroului din București cu impozitele lor. Primarul a făcut această declarație în contextul votului pentru bugetul municipiului, menționând că în ultimii ani impozitele din Sfântu Gheorghe au rămas la un nivel minim, ceea ce a dus la faptul că locuitorii au avut în buzunare peste 160 milioane de lei. Chiar dacă acest lucru a fost posibil prin Fondul de rezervă al Guvernului și redistribuirea impozitului pe venit și fondului de cultură de la Consiliul Județean, primarul a subliniat că este important să se găsească o soluție echitabilă pentru toate județele. Consiliul Local Sfântu Gheorghe va lua în discuție și votul bugetului pentru anul 2024 într-o ședință extraordinară programată pentru vineri, 9 februarie, la ora 9:00.
Articol postat cu 7 ore în urmă
Cultura
Dublă lansare de carte la Sepsi Book: renumitul cor Madrigal celebrat la Sfântu Gheorghe
A treia ediție a festivalului de carte și literatură contemporană Sepsi Book începe joi, 23 mai, cu o dublă-lansare de carte. Evenimentul, programat la ora 18:00, se numește „Vocile îngerilor” și îi are în centru pe Mădălin Guruianu și Anna Ungureanu, care vor prezenta poveștile celebrului cor Madrigal, care a aniversat 60 de ani de la înființare. Cele două volume care vor fi prezentate publicului din Sfântu Gheorghe sunt „Marea Carte a Madrigalului” (prefaţă de Emil Pantelimon) și „INTERVIURI la 60 de ani de MADRIGAL”, ambele semnate de Mădălin Guruianu. Actuala dirijoare a corului, Anna Ungureanu, originară din Sfântu Gheorghe, va fi prezentă de asemenea la evenimentul de lansare. „Marea Carte a Madrigalului”, care are peste 550 de pagini, reprezintă un „material biografic exhaustiv, care se adresează deopotrivă specialiștilor, dar și melomanilor și cititorilor intrigați și vrăjiţi de Madrigal, generație după generație”, spun coordonatorii. „Marin Constantin a fost un creator care, asemeni unui Demiurg, a reușit să ridice ex nihilo un ansamblu ce a cucerit realmente lumea întreagă – şi continuă să o farmece și după dispariția geniului care i-a dat naștere, şi care acum îi poartă numele: Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”. Emoția este numitorul comun, iar Madrigalul a fost, este și va fi generator de emoție. Paginile acestei Mari Cărți a Madrigalului generează emoție oricui le-ar răsfoi. Atât emoția și respectul celor 59 trecuți, cât și entuziasmul și energia lui 1 care urmează. Pentru că UNUL este Madrigalul!”, declară Emil Pantelimon, managerul Corului Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”. Cartea cu interviuri cuprinde mărturii la zi ale unor oameni simbol pentru istoria recentă a Madrigalului. „Dacă iubiți deja Madrigalul, nu am nicio îndoială că vă va face plăcere să aflați câteva dintre secretele din spatele cortinei, să descoperiți crâmpeie din viața corului, așa cum a strălucit el de-a lungul anilor și să fiți, în premieră, martorii viziunii pentru viitorul acestui ansamblu care a scris și continuă să scrie istorie pentru și în numele României. Dacă nu știți prea multe despre Madrigal, cred că în primul rând merită să-l ascultați, înregistrat sau direct în spectacolele pe care le organizează adesea, apoi să reveniți la acest volum de interviuri și mai ales la Marea Carte a Madrigalului, un compendiu cât se poate de exhaustiv despre cei 60 de ani de activitate ai ansamblului, pentru a avea o imagine completă asupra unui fenomen unic în spațiul muzical românesc”, spune Mădălin Guruianu. Volumul aniversar „Marea Carte a Madrigalului” a fost lansat la Salonul Internaţional de Carte Bookfest pe 28 mai 2023, iar „Interviuri la 60 de ani de Madrigal” mai recent, de Ziua Madrigalului, pe 27 februarie, la Galeriile Madrigal-Marin Constantin”, la Palatul Parlamentului. Târgul de carte Sepsi Book va avea ediția a III-a în perioada 23 - 26 mai. Detalii despre program găsiți pe pagina de Facebook a evenimentului. Se încarcă...
Articol postat cu 7 ore în urmă
Politica
„Venim pentru că aici, în Covasna-Harghita, se simte o slăbiciune a identităţii naţionale româneşti”
Interviu cu Mihai Tîrnoveanu, președintele Asociației Calea Neamului A fost acuzat și cercetat, între altele, de instigare, incitare la ură, violență și discriminare. Recent, Parchetul de pe lângă Tribunalul Miercurea-Ciuc a clasat un astfel de dosar penal deschis pe numele lui. De-a lungul timpului, a fost amendat în repetate rânduri sau pus sub „lupa” Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Este etichetat adesea ca „extremist” și mulți se întreabă de ce tot vine în comunitățile din Covasna și Harghita să caute…scandal. Printre cei mulți am fost și noi, așa că l-am invitat pe medicul stomatolog din Brașov, Mihai Tîrnoveanu, președintele Asociației Calea Neamului, la o discuție. A acceptat și ne-a spus pentru ce, pentru cine și, mai ales, de ce luptă. Nota redacției: Pentru a fi la obiect și cu esență, pentru că altfel am fi avut un text de peste 25 pagini, interviul de față conține doar o parte dintr-o discuție generoasă, de peste trei ore, pe care am purtat-o de curând, la redacția noastră, cu Mihai Tîrnoveanu. (...) Sunteţi perceput ca un om care s-a ridicat în apărarea neamului românesc, cu bannere, care vine la sărbătorile maghiare, vine la Sfântu Gheorghe de 1 Decembrie (când oamenii poate vor, poate nu vor musafiri la ei acasă), care cântă „Treceţi batalioane române Carpaţii”, care inflamează. Dacă facem un exerciţiu de empatie şi ne punem în locul maghiarilor, şi noi ne-am simţi la fel de lezaţi cum se simt ei. Și, mai vedem și un Forum Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş care are nişte mesaje pe Facebook destul de vehemente, într-o direcţie unilaterală. Pe de-o parte, când stau de vorbă cu alţi reprezentanţi ai Forumului, aflu că ei n-au nimic cu maghiarii, dar din postările respective nu se înţelege asta. Care este, de fapt, mesajul? Din postările respective, şi ale Forumului, şi ale mele, se înţelege că avem ceva cu o parte a clasei politice maghiare, nu cu cetăţenii maghiari. Consider că trăim într-o dictatură pe care nu ştiu cum o putem înfrânge, pentru că libertatea noastră de exprimare ne este foarte grav îngrădită. În condiţiile în care eu nu am jignit pe nimeni, nu am făcut nici o generalizare la adresa comunităţii maghiare, doar am criticat anumiţi lideri politici, anumiţi lideri de opinie, aşa cum i-am criticat pe cei din partidele româneşti, pentru asta eu trebuie să fiu amendat, eu trebuie să fiu păzit ca un infractor de către jandarmi, pentru asta eu am vreo 40 de reclamaţii la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, vreo 15.000 de lei amendă de-a lungul timpului... Pentru ce? Când ei (n. red. liderii politici maghiari din România) au totul, au instituţii, au un stat străin care-i sprijină. Şi noi nu putem avea nici măcar libertatea de a ridica un amărât de banner? În ce ţară trăim? Suntem sub ocupaţie? În momentul în care primul ministru al Ungariei vine în România şi scuipă pe România, scuipă pe Guvernul României? (...) Deci dvs. manifestați împotriva Guvernului României pentru că nu ia atitudine? (...) Dacă Guvernul şi-ar face treaba şi ar fi un guvern românesc, n-ar mai fi nevoie să mă duc nici la Băile Tuşnad, nici la Sfântu Gheorghe de 1 Decembrie... Noi suntem nevoiţi să suplinim o lipsă. Dar cum credeţi că percep oamenii din familiile mixte, cei care sunt jumătate-jumătate, toată situaţia asta, când ei trăiesc aici, în Covasna, în comunitatea asta în care liderii politici le spun că voi sunteţi extremişti când veniți cu bannere și steaguri? Am venit cu ale cui steaguri? Ale statului român. Nu venim cu bannere de tip „Afară cu ungurii” sau „Jos Ungaria”, sau mai ştiu eu ce. Venim cu nişte adevăruri prin care ne afirmăm şi noi identitatea noastră. De ce venim? Venim pentru că aici în Covasna-Harghita se simte o slăbiciune a identităţii naţionale româneşti. Noi venim acolo unde este nevoie pentru a întări identitatea românească din această zonă. La Bucureşti şi la Cluj nu simţiţi aceleaşi slăbiciuni? Am avut acţiuni şi la Bucureşti, am fost şi la Cluj. În perioada pandemiei, de exemplu, am fost co-organizatori ai celor mai mari mitinguri împotriva restricţiilor aberante şi a obligativităţii vaccinării. Noi, împreună cu Starea de libertate. Noi nu avem ochelari de cal, nu vedem numai unguri. Nu, ne ducem acolo unde e nevoie. (...) Ce vă menţine în acest joc? Ce speranţă aveţi? Am certitudinea că fiecare generaţie trebuie să dea naștere câtorva indivizi care să rămână pe linia naţională. Care să spună „nu” atunci când trebuie şi „da” atunci când trebuie, care să apere identitatea românească, să apere reperele fundamentale, naţiunea, familia, biserica, şi care, oricât s-ar lupta cu morile de vânt, să nu renunţe. Şi această certitudine, că trebuie să fac asta, îmi mai este dată şi de cei care participă la manifestările organizate de noi. De 34 de ani, tinerii din România sunt supuşi unei agresiuni fantastice din punct de vedere identitar, cultural. (...) Nu învaţă istorie, mai nou nu există un manual care să se cheme „Limba română”, se cheamă „Comunicare”, nu mai vorbesc de bombardamentul de pe televiziuni, radiouri şi așa mai departe. Cu toate astea, în unii dintre acei tineri a rămas o scânteie, o rămas un licăr al românismului, ca să zic aşa. E un mister pentru mine. Am văzut la Valea Uzului: vin zeci de tineri, este o doamnă profesoară extraordinară în Moineşti, judeţul Bacău, de muzică, Gabriela Bia, care a reuşit să facă un cor de 30-40 de copii. Este un lucru extraordinar, cântă româneşte, se îmbracă în costume naţionale, merg la biserică. Copiii ăia nu sunt aduşi cu forţa ca pe vremea lui Ceauşescu. Vor ei să vină. Chiar o sună: „Profa, nu mai mergem la o manifestare?”. Foarte bine, aşa cum sunt şi tineri maghiari care merg la dansuri populare… Deosebirea este că acei tineri maghiari au privilegiul de a avea în „spatele” lor structuri politice, structuri statale care-i încurajează să facă chestia asta, pe când tinerii din România au împotriva lor un stat. (...) Argumentul pe care îl aveţi dvs., că statul român, Bucureştiul, nu-şi face treaba vizavi de ceea ce se întâmplă aici, este exact aceleaşi argument pe care îl folosesc şi politicienii maghiari în discursul cu noi, cu presa, legat de autonomie. Ei spun că de asta îşi doresc autonomia pentru că Bucureştiul nu acordă atenţie suficientă zonelor de aici pentru dezvoltare şi rămân sărace în continuare, pentru că de acolo nu vine ajutorul. Şi atunci, ei s-ar putea cumva auto-gospodări financiar - că înţelegem că e vorba de o autonomie mai mult economică decât teritorială; cam asta ni se comunică nouă, presei. Argumentele voastre sunt exact aceleaşi: statul român nu-şi face treaba. În momentul în care eu zic că statul român nu-şi face treaba, eu nu cer autonomia Braşovului. Nu cer ruperea teritorială a ţării. Un aşa-zis argument economic nu poate să fie mai puternic decât un argument istoric. Dar o descentralizare cum vă sună? Nu numai în regiunea Centru. Pornim de la un caz concret ca să vă formulaţi un răspuns. În urmă cu nişte ani, s-au scris nişte proiecte, s-au depus la Ministerul de Dezvoltare, mi se pare că era Elena Udrea, ea a aprobat proiectele respective şi după ce n-a mai fost în cărţi, oamenii ăştia din Arcuş s-au trezit în situaţia în care tocmai se pregăteau să implementeze un proiect de dezvoltare aprobat şi s-a anulat proiectul. În contextul respectiv nu aveau finanţare de la guvernul român, că nu se mai putea, n-au primit, nici nu cred că au cerut, de la guvernul maghiar, dar dacă ar fi fost o autonomie, pur ipotetic, poate că li se rezolva mai uşor problema. Sunt foarte multe situaţii în care Bucureştiul blochează proiecte la nivel local. Cum vedeţi dvs. ideea asta de descentralizare în direcţia de autoguvernare pe regiuni? De descentralizarea asta vorbesc şi politicienii români, de zeci de ani se chinuie s-o facă. Dar cum o percepeţi dvs.? Vi se pare fezabilă? Aici este o problemă nu de centralizare, de descentralizare. Este o problemă, şi a fost o problemă, de corupţie. Dacă s-ar fi rezolvat problema corupţiei, atunci nu s-ar mai fi blocat nici un proiect. De obicei proiectele se blochează nu pentru că ăla e în Harghita, Covasna sau Bacău, ci din alte principii... Nu vă supără faptul că politicienii maghiari câștigă popularitate pe baza acţiunilor pe care le faceţi voi contra declaraţiilor cu care ies ei? Ei sunt bine văzuţi că vin şi vă numesc extremişti şi că au luptat cu extremismul... Cunosc teoria asta, dar asta ar însemna ca noi să stăm degeaba, să nu mai facem nimic, pentru că UDMR-ul câştigă nu ştiu ce puncte pe seama noastră. Nu. UDMR-ul câştigă puncte pe sprijinul statului maghiar. Pentru că, dacă n-ar fi finanţările masive de sute de milioane de euro pe învăţământ, pe cultură şi economice, nu ştiu cum s-ar descurca UDMR-ul în faţa propriilor cetăţeni. Aşa UDMR-ul se poate umfla în pene: „Ia uite, noi asigurăm burse fiecărui elev ungur de la şcolile cu predare în limba maghiară. Noi am renovat nu ştiu câte licee, am construit nu ştiu câte grădiniţe, avem programul Kós Károly, cred că-i zice, pentru fermierii maghiari”. Deci UDMR-ul îşi umflă muşchiuleţii pe spatele lui Viktor Orbán! Nu că vin trei români din Braşov cu un banner la Sfântu Gheorghe. Hai să fim serioşi! Pe de altă parte, de ce venim? Venim să suplinim o lipsă de identitate românească, şubrezită în Harghita şi Covasna. Venim pentru că autorităţile locale din Harghita, Covasna, desfăşoară programe exclusiv pentru etnicii maghiari. Sunt spectacole, conferinţe, simpozion - sau nu ştiu ce eveniment a avut loc la fosta Fabrică de Ţigări (...) Sunt multe teorii, problema este că realitatea arată că ei lucrează în sensul ăsta, pentru autonomie. De ce zic? Sunt zone întregi în Covasna-Harghita în care nu se mai aude limba română aproape nici în instituţii. Vă dau exemplu zona Baraolt, Vârghiş, Herculian, Doboşeni. Acolo, au fost zone în care au fost români în perioada interbelică, au ridicat biserici din piatră în centrul comunelor, fără să le dărâme pe cele maghiare - n-am nimic cu ele - iar în momentul în care a venit Dictatul de la Viena, au fost puşi să-şi dărâme propriile biserici. Ruinele acelor biserici au devenit gropi de gunoi şi grajduri pentru cei care au rămas. Parte dintre români au fost forţaţi să treacă de la religia ortodoxă la celelalte religii sau au fost omorâţi sau alungaţi. Deci s-a făcut o epurare etnică masivă care s-a perpetuat până în ziua de azi. Acolo nu mai există şcoală cu predare în limba română, în Baraolt, unde în 1990 erau vreo 20.000 de români. (...) E o diferenţă între „Secuime” şi „Ţinut Secuiesc”, ca terminologie pentru dvs.? Vi se pare mai prietenos să spunem „Secuime” decât „Ţinut Secuiesc”? Dar de ce să nu zicem Harghita şi Covasna? Este o expresie foarte intolerantă. Unde sunt românii din denumirea Ţinut Secuiesc sau Secuime? Pentru că ei, maghiarii, sunt majoritari, despre asta vorbim. Totuşi, în Harghita şi Covasna există 100.000 de români. Cu ei ce facem? Îi marginalizăm, îi scoatem la margine? Şi atunci de ce să se cheme Secuime şi nu Harghita şi Covasna? (...) Care este cea mai notabilă realizare pe care dvs. aţi avut-o cu toate demersurile pe care le-aţi făcut din momentul în care aţi ieşit la luptă cu „răzeşii” dvs. împotriva statului român care nu-şi face treaba? Vorbesc prima dată metaforic. Cea mai frumoasă, cea mai importantă a fost când primul copil român din Harghita a primit din partea noastră un steguleţ tricolor şi o carte de poveşti în limba română. Se întâmpla în satul Dobolii, 2014. De ce spuneţi că e metaforică? Pentru că acum trec la cea mai importantă, cred eu, care a fost oprirea implementării Codului Administrativ în 2018, prin care limba maghiară ar fi devenit a doua limbă oficială în stat prin extinderea obligativităţii folosirii ei de la nivel local, consilii locale, la nivel central, anume în prefecturi şi deconcentrate. Deci nu e chiar degeaba ce faceţi… S-a întâmplat să nu fie. Norocul nostru, ca să zic aşa, şi realizarea noastră a fost că am reuşit atunci să coagulăm cam toate mişcările patriotice naţionaliste româneşti, indiferent că ne înţelegeam între noi sau nu. Atunci am fost cu toţii. S-a întâmplat pe 9 iulie, cred, 2018. Am făcut un miting în faţa Parlamentului unde au fost aproximativ 3.000 de oameni şi dup-aia un marş, 7 km printr-o ploaie torenţială până la Palatul Cotroceni, unde am depus o petiţie. Pe parcursul marşului lumea nu s-a împuţinat, dimpotrivă, numărul participanţilor s-a mărit, ceea ce mi-a dat o mare satisfacţie sufletească. În cele din urmă, în urma contestaţiei la Curtea Constituţională a României, Codul Administrativ a fost respins. Dar cred că fără presiunea noastră şi fără semnalul nostru de alarmă, Codul Administrativ trecea. A doua mare realizare, sau prima – nu ştiu exact – sunt cele 150 de cruci din lemn de la Valea Uzului, care încă sunt în picioare. Când unii au dărâmat crucile de piatră, noi am pus în loc crucile din lemn fără să cerem nici o autorizaţie, nici o aprobare de la nimeni, pentru că am considerat că autorizaţia pentru crucile din lemn este dată de soldaţii armatei române, care şi-au dat viaţa în Primul Război Mondial pe Valea Uzului. Acolo, cumva, aţi trecut peste o instanţă. Nu, n-am trecut peste o instanţă. Am fi trecut peste o instanţă dacă ne împotriveam fizic dărâmării crucilor din piatră. Adevărul e că nici n-am ştiut momentul, pentru că momentul a fost noaptea. Aţi fi trecut peste o instanţă? Nu aş fi trecut peste o instanţă. Mă puneam pur şi simplu în faţa crucii şi în faţa buldozerului care se ducea să dărâme o cruce şi, dacă buldozerul mă lua pe sus, asta e. Dar nu buldozerul, probabil mă luau jandarmii pe sus, dar îmi făceam datoria de român şi de creştin. Nu mi se pare normal ca o cruce să fie dărâmată la fel cum au fost dărâmate sute, mii de cruci pe vremea comunismului. Eu urăsc comunismul, urăsc dictatura, nu suport treaba asta. Aşa sunt eu. Şi-acuma se repetă din nou aceeaşi poveste, mai parfumată, mai cosmetizată, ca pe vremea comunismului. (...) Cum priviţi eticheta asta de „extremist” care vi s-a pus şi vi se pune în continuare? Da, este o etichetă firească pentru că alte argumente ei nu au şi, atunci când nu ai argumente, lipeşti etichete. N-au nici o bază reală, în opinia mea. Eu niciodată nu am jignit vreun om, nu am jignit vreo comunitate. Din 40 de dosare de la CNCD, 90% le-am câştigat. Deci s-a dovedit că acuzaţiile au fost false. (...) Câştig la CNCD, se face contestaţie la Curtea de Apel, câştig şi la Curtea de Apel, se face contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În ultimul timp, nu am mai trimis niciun fel de răspunsuri, pentru că, altfel, trebuia să fac numai asta. Să încheiem cu un mesaj pentru oamenii care trăiesc aici, indiferent dacă sunt români sau maghiari. Care e mesajul dvs. către populaţia judeţului Covasna şi a cititorilor noştri? E un mesaj de pace. Eu chiar vreau pace, nu sunt omul conflictelor. De aia am şi făcut anumite gesturi către comunitatea maghiară. Deci avem un program de burse, în care dăm burse inclusiv copiilor din familiile mixte, care învaţă, într-adevăr la unităţile cu predare în limba română. De aia am mers şi în orfelinatul din Odorheiu Secuiesc, de câte ori chiar, unde sunt şi copii de etnie maghiară. De aia am mers la căminul de bătrâni din Hăghig, unde majoritari acolo sunt de etnie maghiară, şi am împărţit darurile noastre către toţi. Nu am considerat că le facem un privilegiu, Doamne, fereşte! Pur şi simplu, din dragoste creştinească şi ca un mesaj, tocmai ca un mesaj de pace. Noi nu suntem împotriva ungurilor. Nimeni, din cei care m-au acuzat de extremism, nu poate să-mi arate un text, nici măcar o propoziţie scoasă din context, în care eu să mă exprim împotriva comunităţii maghiare. Deci ăsta este mesajul: nu sunt împotriva comunităţii maghiare. Reacţiile noastre, protestele noastre sunt împotriva liderilor politici maghiari, care au ca obiectiv obţinerea autonomiei teritoriale pe criteriu etnic, aşa cum ne împotrivim şi politicienilor români, care, de 34 de ani, distrug România şi o dezintegrează din punct de vedere identitar. De ce nu candidaţi? Pentru că sistemul este creat în aşa fel încât să se oprească accesul la masa de joc a partidelor noi sau a celor care nu sunt controlate de el (n.red. sistem). Pentru că sistemul a avut grijă să ocupe toate scenele, inclusiv scena naţionalistă. Aţi încercat să intraţi în politică? Avem un partid care se cheamă Mişcarea Naţională, de un an de zile. De ce zic că sistemul este împotrivă şi a creat mecanisme? Ca să participi la alegeri trebuie să strângi 200.000 de semnături în trei săptămâni. Or, cine poate să strângă? Nici măcar celelalte partide: PSD, PNL, nu mai vorbesc de altele că nu vreau să supăr pe nimeni. Vă spun eu că nu le strâng pe bune. Au baze de date... mai mult nu spun. Nimeni nu le strânge pe bune. Eu am strâns semnături la viaţa mea. 200.000 în trei săptămâni este o misiune imposibilă, să fim serioşi. Asta ca să ai voie să candidezi! Sistemul ce zice: nu poţi candida, nu e vina noastră. Noi îţi dăm dreptul, este vina oamenilor că nu semnează pentru tine. Adică ei, de 34 de ani, prin partidele scoase pe piaţă, au compromis, au distrus orice idee de partid şi, după aceea, te aruncă în stradă: „Strânge semnături pentru un partid!” Lumea numai când aude de partide ori fuge, ori te ia pe tine la fugă. D-apoi să mai şi semneze. Ca să fie discuţia deschisă până la capăt: voi aveţi un partid şi aveţi o misiune politică în spatele acţiunilor voastre? Da, dar asta de un an de zile. Pentru că aţi simţit că asta e o soluţie? Am simţit că demersurile civice la un moment dat se opresc de deciziile care se iau în politică, la Parlament, la Guvern şi așa mai departe. Şi încercăm, în primul rând, să construim o forţă politică bazată pe oameni cinstiţi, corecţi, cu dragoste de ţară, care nu vor în primul rând funcţii, pentru că e clar că noi nu avem cum să oferim funcţii, ci dimpotrivă, cine vine la noi vine la greu. Eu sunt un exemplu: amenzi, trezit nevastă-mea de trei ori cu jandarmii la uşă ca să-i aducă nişte amenzi, parcă nu puteau să le trimită prin poştă, diferite lucruri de intimidare, mesajele pe care le primeşte nevastă-mea de la mulţi cetăţeni de etnie maghiară, care nu-s tocmai cele bune... (...) Care e obiectivul dvs. imediat, pe termen scurt? E acelaşi obiectiv ca şi până acum. Demersurile pentru întărirea identităţii româneşti. Nu numai în Harghita-Covasna, în România în general. Interviu realizat de Iulia Drăghici - Taraș și Mirela Cara Dragu A contribuit la tehnoredactare și Iosif Mihai Darie Sursa foto: Facebook/Mihai Tîrnoveanu Se încarcă...
Articol postat cu 15 ore în urmă
Cultura
Jocuri istorice, filme, concerte şi ateliere creative în „Noaptea muzeelor” la Sfântu Gheorghe
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Muzeul Cinegetic din Sfântu Gheorghe, care şi-au anunţat participarea la „Noaptea Muzeelor”, ce va avea loc sâmbătă, 18 mai, oferă publicului posibilitatea de a vizita gratuit expoziţiile de bază, de a asista la concerte şi proiecţii de filme, precum şi de a participa la diverse jocuri istorice şi ateliere de creaţie. Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, aflat în subordinea Ministerului Culturii, prezintă expoziţia „Aşezarea preistorică Păuleni Ciuc Dâmbul Cetăţii”, ce reuneşte vestigii arheologice, reconstituiri ale unor locuinţe, complexe rituale, vetre de foc, cuptoare de ars ceramica şi un profil stratigrafic al sitului arheologic, cu explicaţii privind specificul culturilor din care provin acestea. Evenimentul va avea loc între orele 17 şi 22 iar în program sunt cuprinse şi două concerte: primul, susţinut de trupa rock Twice Louder din Târgovişte, va începe la ora 18, iar al doilea va începe la ora 19 şi va fi susţinut de trupa MoniAcustique din Sfântu Gheorghe, care invită publicul la o „Călătorie muzicală prin Europa”. Muzeografii vor organiza, totodată, diverse jocuri distractive şi ateliere creative, precum şi un curs de scriere cu pană. În „Noaptea muzeelor”, cei interesaţi vor putea vizita gratuit, între orele 17 şi 21, Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din municipiul Miercurea Ciuc, judeţul Harghita, care funcţionează ca secţie externă a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe. Aici vor putea vedea expoziţia permanentă de etnografie locală, precum şi expoziţia temporară „Zestrea minerală a României”, prezentată de Muzeul de Mineralogie „Victor Gorduza” din Baia Mare, care cuprinde mineralele descrise pentru prima oară în România, dar şi câteva dintre cele mai rare şi spectaculoase asociaţii minerale de pe teritoriul ţării noastre. Muzeul Cinegetic din Sfântu Gheorghe va fi deschis sâmbătă, între orele 17 şi 22, iar programul cuprinde atât prezentarea colecţiei, cât şi proiecţii de filme despre natură. „Vino să descoperi lumea fascinantă a vânătorii şi a pasionaţilor de vânătoare într-o atmosferă deosebită. Intrarea este liberă”, au scris gazdele pe Facebook. Muzeul cinegetic, inaugurat în primăvara anului 2013, cuprinde o bogată colecţie de trofee, arme de vânătoare, documente şi fotografii, majoritatea provenind din colecţiile particulare ale unor vânători din zonă. Printre exponate pot fi văzute cel mai mare trofeu de cerb din România, vânat în anul 2011, un urs capturat de Nicolae Ceauşescu în judeţul Covasna, un trofeu de râs medaliat cu aur, care a fost expus în 1971 la Expoziţia mondială de la Budapesta, şi un crocodil de Nil, în lungime de peste patru metri. Se încarcă...
Articol postat în data 19 May 2024
Actualitate
Au fost desemnați câștigătorii celui mai mare concurs de prim ajutor din județ
Cea de-a 59-a ediție a Concursului județean de prim ajutor „Sanitarii pricepuți”, organizat de Crucea Roșie Covasna, în Piața Centrală din Sfântu Gheorghe, a reunit 580 de elevi din tot județul. Au concurat în total 49 de liceu și 67 de echipe de gimnazii, sub coordonarea a 66 de profesori. La succesul concursului au contribuit și 70 de voluntari și profesioniști din domeniul medical. Echipele câștigătoare vor reprezenta județul la faza națională. Scopul concursului este de a ajuta la conștientizarea importanței cunoștințelor legate de prim ajutor în rândul elevilor, dar și de a promova istoria mișcării Crucii Roșii și activitățile sale, ne-a spus joi directoarea Crucii Roșii Covasna, Berecz Ildikó. „Este o muncă uriașă de echipă. Din martie începem organizarea. Prima dată se înregistrează școlile, centralizăm informațiile, facem cursurile de prim ajutor pentru toți profesorii, iar după aceea vin și elevii. La sediul nostru mereu e activitate, zi de zi. Muncim mult, dar eu cred că vom vedea beneficiile pe parcurs, pentru că acești elevi învață să salveze vieți și transmit cunoștințele astea mai departe”, ne-a împărtășit directoarea. În școlile din România nu se predau cursuri de prim ajutor, deși ar fi absolut necesar ca aceste ore să fie incluse în programă, afirmă organizatorii. Potrivit unui studiu din 2020, aproximativ 70.000 de români mor anual deoarece nu primesc la timp acest tip de ajutor, a mai spus Berecz Ildikó. Cu ce cazuri s-au confruntat elevii? Echipele, formate din câte 5 elevi, au trecut joi printr-un traseu format din cinci corturi. În primul cort au avut de rezolvat un test grilă, după care, în următoarele patru corturi, au întâlnit scenarii de accidente în care au fost puși să acționeze conform celor învățate. Departajarea în caz de egalitate de punctaj se face pe baza probei scrise, pentru că aceasta este cronometrată. „Atât la gimnaziu, cât și la liceu, au fost două cazuri de persoane conștiente și care respiră. O persoană a fost înțepată de o albină și a avut o reacție alergică și o persoană a căzut dintr-un copac de la trei metri și avea durere de spate și o leziune la nivelul gleznei. A mai fost un caz cu o persoană leșinată, deci care era inconștientă, dar respira și al patrulea caz a fost cel mai complicat și la gimnaziu și la liceu, doar că la liceu a fost un element de dificultate suplimentar și anume caz de stop cardiorespirator. La gimnaziu a fost acest caz și cu încă o persoană care nu era afectată, dar și cu un pericol la care trebuiau să fie atenți, iar la liceu a fost același caz, doar că și a doua persoană era rănită. Și atunci aceste echipe s-au confruntat cu situația în care au trebuit să îngrijească în același timp două victime”, ne-a explicat coordonatorul profesional al concursului, medicul de urgență și vicepreședintele Crucii Roșii Covasna, dr. Cezar Popescu. „Ideea este să-și dea interesul, să fie atenți și să fie deschiși la informațiile noi” Profesoara de biologie de la Școala Gimnazială „Avram Iancu” din Covasna, Anamaria Muntean-Șarlea, ne-a împărtășit că foarte mulți elevi au fost dornici să participe la concurs, însă, conform regulamentului, un profesor are voie să se prezinte doar cu două echipe, așa că au fost selectați 10 cei mai buni „salvatori”. „Este e doua participare. Am venit cu 10 elevi și anul trecut și anul acesta. Organizarea este fantastică. Le mulțumesc și pe această cale celor care s-au ocupat de organizare și de absolut toată, pentru că este o muncă titanică să ai grijă de atâția copii. Pregătirea am făcut-o încă de la începutul anului școlar. Cei de la Crucea Roșie ne-au fost alături și ne-au prezentat un curs de prim ajutor. De atunci am început să selectăm copiii care urmează să participe la concurs. Am făcut o preselecție la nivelul întregii școli pentru că au fost foarte mulți elevi care erau dornici să participe. Ideea este să-și dea interesul, să fie atenți și să fie deschiși la informațiile noi”, ne-a spus profesoara. Câştigătorii ediţiei din acest an La ciclul gimnazial, locul I a fost ocupat de echipa „Fürge” de la Școala Gimnazială „Tatrangi Sándor” din Ozun, locul II de echipa „Energiabombák” de la Școala Gimnazială „Molnár Józsiás” din Târgul Secuiesc, iar locul III și l-a adjudecat echipa „All for one”, reprezentată de elevii de la Școala Gimnazială „Nicolae Russu” din Sita Buzăului. În rândul liceenilor topul a fost ocupat de trei echipe de la Liceul Teologic „Dr. Csiha Kálmán” din Târgu Secuiesc. Locul I – echipa „Stabil oldal”, locul II – echipa „Bölcs Fogak” și locul III echipa „MIOFIBRILUMOK”. „Ne-am pregătit destul de bine timp de o lună sau două. Nu ne așteptam să câștigăm, e o surpriză frumoasă. Ne-am calificat pentru faza națională și urmează alte experiențe frumoase și acolo”, ne-a spus una dintre membrele echipei câștigătoare, Benkő Karola. Câștigătorii au primit și premii, printre care bilete la meciurile echipei Sepsi OSK, abonamente anuale la meciurile echipei Sepsi SIC, intrări la ștrandul administrat de Sepsi Rekreativ, vouchere pentru pizza de la Salento și abonamente la SIC Feszt. Anul trecut, la concurs au participat în total 131 de echipe, adică peste 650 de elevi de la școli din tot județul. Finanțatorii și sponsorii concursului din acest an sunt: Consiliul Județean Covasna, Apemin Tușnad S.A., Sepsi OSK, ACS Sepsi Sic, Sepsi Rekreativ, Salento Pizza, Asociația tinerilor din județul Covasna HARIT, Banca pentru alimente Brașov și Incubatorul de Afaceri din Sfântu Gheorghe. Se încarcă...
Articol postat în data 18 May 2024
Sport
Sepsi OSK întâlnește Universitatea Craiova în ultima etapă a sezonului 2023-2024: Bernd Storck, antrenorul echipei, este optimist în privința clasării
Astazi, cu incepere de la ora 21:00, Stadionul Ion Oblemenco va fi gazda ultimei partide din sezonul 2023-2024 pentru Sepsi OSK impotriva echipei Universitatea Craiova. Indiferent de rezultatul acestei partide, Sepsi OSK va ocupa la finalul sezonului cel putin locul cinci. Cu toate acestea, daca se impun impotriva echipei Craiova si Farul Constanta pierde meciul impotriva celor de la CFR Cluj, ei vor incheia acest sezon de Superliga pe locul patru. Antrenorul Bernd Storck a afirmat inaintea meciului ca se va face tot posibilul pentru castigarea acestei partide: "Suntem pe locul cinci, dar cred ca puteam obtine mai mult. Ne vom lupta sa luam puncte in acest meci. Cred in echipa si in spiritul ei si speram sa terminam sezonul pe locul patru, in functie de rezultatele celorlalte partide. Desi am avut probleme de arbitraj in Play-Off, echipa noastra a fost mereu determinata sa revina. Suntem o echipa luptatoare si vom aborda fiecare meci cu aceeasi atitudine. Va trebui sa fim atenti in defensiva si sa facem cat mai putine greseli. Sigur, si cei de la Craiova vor lupta, avand in vedere ca mai au sanse sa termine pe locul doi." Pentru echipa lui Costel Galca, acest meci este la fel de important. Prin jocul rezultatelor, Craiova ar putea ocupa locul secund la finalul acestui sezon. Cu toate acestea, au pierdut puncte importante in meciul impotriva celor de la CFR Cluj si in remiza de la Farul Constanta, desi s-au impus in meciurile de la Giulesti si acasa cu FCSB, campioana Romaniei. Istoricul intalnirilor directe dintre cele doua echipe arata ca s-au disputat 21 de partide. Dintre acestea, Sepsi OSK a castigat six meciuri, iar Craiova zece. Au fost si cinci remize intre cele doua echipe. In ultimele doua meciuri disputate la Sfantu Gheorghe, Craiova a fost invinsa de fiecare data cu scorul de 3-1. Ultima victorie a lui Sepsi OSK a avut loc in sezonul trecut, chiar la Craiova, prin golul marcat de Stefanescu in minutul 90+4. Sursa foto: Sepsi OSK/Facebook
Articol postat în data 18 May 2024
Actualitate
Angajaţii APM Covasna s-au alăturat mişcărilor de protest din ţară pentru salarii egale
Știre: Angajaţii Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului (APM) Covasna au protestat vineri dimineață împotriva nivelului scăzut al salariilor, alăturându-se colegilor lor din alte părţi ale țării. Protestul spontan a avut loc între orele 10,00 și 12,00 în fața sediului instituției, unde angajații au afișat mai multe mesaje precum "Vrem respect", "Salarii egale cu celelalte servicii deconcentrate", "Stop discriminării salariale", "Un mediu curat nu trebuie negociat" și "Muncă egală - salarii egale: APM-ANPM-MMAP". Purtătorul de cuvânt al Sindicatului Liber Independent al APM Covasna a explicat că angajații sunt nemulțumiți de faptul că salariile lor sunt mult mai mici decât cele ale funcționarilor publici din alte agenții și instituții județene. Ei susțin că nu cer privilegii, ci doar să fie tratați cu respect și să li se acorde un salariu echitabil pentru munca lor. Într-un comunicat de presă remis vineri AGERPRES, sindicatul a avertizat că protestele vor continua și vor culmina cu o grevă generală dacă revendicările angajaților nu vor fi luate în considerare. Purtătorul de cuvânt a afirmat că activitatea APM Covasna este crucială pentru bunăstarea județului și că întreruperea acesteia ar putea avea consecințe grave. De exemplu, se estimează că în fiecare zi în județul Covasna apar pagube cauzate de animalele sălbatice protejate, iar angajații APM participă activ la evaluarea acestora și la procesarea plăților aferente. De asemenea, instituția este responsabilă de monitorizarea radioactivității și calității aerului, procese vitale pentru siguranța națională. Orice întrerupere a acestora ar putea avea consecințe grave. În plus, suspendarea reglementărilor privind protecția mediului ar putea afecta și alte sectoare ale societății. Angajații APM au avertizat că nu intenționează să renunțe la lupta pentru dreptate și egalitate în ceea ce privește salariile și că vor continua să protesteze, inclusiv prin grevă generală.
Articol postat în data 17 May 2024
Actualitate
Accident pe strada Ciucului: Soferita ramasa fara permis
Accident rutier în Covasna: O șoferiță care nu a respectat semnul "Oprire", implicată într-un incident grav. Vineri dimineață, pe strada Romulus Cioflec din județul Covasna, o femeie de 51 de ani a provocat un accident rutier din cauza neacordării de prioritate și nerespectării semnificației indicatorului "Oprire". Conform IPJ Covasna, șoferița a fost transportată la spital pentru investigații medicale, iar ambele persoane implicate în accident au fost testate cu aparatul alcooltest. Din fericire, rezultatele testelor au infirmat prezența alcoolului în aerul expirat al ambelor persoane, iar traficul în zonă a fost deviat de polițiști. Deși accidentul a avut loc în jurul orei 10:00, cercetările și măsurile de securitate au durat până la finalul zilei. Potrivit autorităților, permisul de conducere al femeii a fost reținut, iar aceasta va fi cercetată penal pentru vătămare corporală din culpă. Cauza exactă a accidentului este în continuare sub anchetă, iar polițiștii vor căuta să stabilească cu exactitate circumstanțele care au dus la producerea incidentului. Imagini de la locul accidentului și de la investigații sunt disponibile pe site-ul covasnamedia.ro și au fost furnizate de IPJ Covasna. Autoritățile fac un apel către conducătorii auto să respecte semnele de circulație și regulile de circulație, pentru a evita astfel de situații grave. De asemenea, întreaga comunitate este încurajată să fie atentă la propriile acțiuni în trafic și să manifeste prudență și responsabilitate în calitate de șoferi. Poliția continuă cercetările în acest caz, iar autoritățile vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura siguranța tuturor participanților la trafic.
Articol postat în data 17 May 2024
Actualitate
Incendiu devastator la Barcani: Pompieri mobilizați în lupta cu flăcările care au mistuit două case
Sase case afectate de un puternic incendiu în localitatea Barcani. Două fusese deja distruse de flăcări înainte ca pompierii să poată interveni. Nefericitul incident a avut loc în această dimineață în jurul orei 03:20. Până în prezent, peste 30 de soldați au fost mobilizați din trei localități diferite pentru a-și aduce contribuția la stingerea incendiului. Plasați în față cu focul către spațiul învecinat, pompierii au reușit să salveze patru dintre cele șase case afectate. Cauza izbucnirii focului este încă necunoscută și urmează să fie stabilită de o comisie de investigații. Cu toate acestea, forțele de intervenție au fost obligate să fie suplimentate cu trei autospeciale de stingere trimise din Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc și Întorsura Buzăului cu ajutorul personalului care și-a întrerupt timpul liber în încercarea de a opri escaladarea situației. Focul a fost stins în cele din urmă, dar patru persoane au avut nevoie de asistență medicală pentru atacuri de panică. Încă de la primele momente, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Covasna, Alexandru Marian Rechițean, a stat la dispoziție pentru reporteri furnizând actualizări constante cu privire la intervenție. La momentul redactării, echipele de luptă erau încă pe teren încercând să stingă posibilele focare rămase.
Articol postat în data 17 May 2024
Actualitate