O echipă de arheologi de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe a recuperat vestigii cu o vechime de peste trei mii de ani în urma unor săpături efectuate pe raza municipiului. Potrivit conducerii instituţiei, acestea datează din neolitic, epoca bronzului şi perioada culturii Gava, iar săpăturile au avut loc în cadrul unui proiect de cercetare arheologică preventivă, realizat pe o stradă din municipiul Sfântu Gheorghe, unde s-au construit în ultimii ani mai multe locuinţe. „Pe teritoriul municipiului Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, au fost descoperite vestigii arheologice care atestă locuiri umane datate încă din cele mai vechi timpuri. Au fost descoperite importante materiale arheologice preistorice care datează din epoca pietrei, epoca cuprului, epoca bronzului, epoca fierului, perioada migraţiilor şi perioada medievală. Pe suprafaţa sitului 'Aşezarea hallstattiană de la Sfântu Gheorghe - Arcuş' s-au efectuat de-a lungul timpului mai multe cercetări arheologice, atât săpături preventive, cât şi studii de diagnostic intruziv. Situl 'Aşezarea hallstattiană de la Sfântu Gheorghe - Arcuş', prescurtat Hosszu, a fost descoperit în anul 1996 în urma unei periegheze (formă de prospecţie a suprafeţei solului în scopul detectării urmelor de locuire umană - n.r) efectuate de dr. Valerii Kavruk în anul 1996”, precizează dr. Dan-Lucian Buzea, într-un comunicat de presă remis joi AGERPRES. De asemenea, cercetări arheologice preventive de mare amploare au fost efectuate în situl respectiv în anii 2019-2020. În urma acestor săpături s-au cercetat 947 complexe arheologice şi o suprafaţă de circa 10 hectare. Din numărul total al complexelor descoperite, 938 erau gropi cu materiale atribuibile culturii Gava-Holihrady (datată între 1200 - 850 î. Chr.) din epoca bronzului târziu, şase morminte (de incineraţie şi de inhumaţie) cu depuneri datând din perioada mijlocie a epocii bronzului, patru morminte cu depuneri de cai (câte doi cai în fiecare groapă), respectiv trei gropi din perioada medievală sau modernă. Potrivit specialiştilor, în prezent situl acoperă o suprafaţă de circa 50 hectare, cuprinsă între râul Olt, pârâul Arcuş şi prima terasă de la marginea dealurilor Arcuşului, iar săpăturile efectuate în ultima perioadă au scos la lumină o vatră de foc cu diametrul de un metru, fragmente de vase întregibile de diferite dimensiuni, obiecte din lut ars, os, piatră şi oase de animale. „Pe baza materialului arheologic, reprezentat mai ales din ceramică, aceasta aparţine perioadei bronzului târziu, cultura Gava, datată cronologic între 1200-850 î. Chr. Dintre piesele deosebite descoperite cu ocazia acestei săpături arheologice, remarcăm o figurină avimorfă (reprezentare de pasăre) modelată din lut ars şi un fragment dintr-un obiect monumental, realizat tot din lut ars, de formă trunchipiramidală, decorat pe o suprafaţă cu mai multe cercuri concentrice (două aşezate simetric în partea superioară şi 3 în partea inferioară), păstrat aproape integral”, se arată în comunicat. Reprezentanţii muzeului au mai precizat că până în anul 2023, în această zonă a municipiului Sfântu Gheorghe s-au construit foarte multe locuinţe care au afectat parţial acest sit. „Datorită faptului că suprafaţa în plan a sitului nu era reglementată juridic, proprietarii de terenuri au construit case fără să pună în practică proiecte de cercetare arheologică preventivă. În prezent, asupra zonei este instituit un regim de protecţie, situl fiind delimitat şi inclus în Planul Urbanistic General (PUG) din anul 2023, iar orice fel de intervenţie în sol şi subsol necesită cercetări arheologice preventive. Toate proiectele de investiţii care vor avea loc în această parte a oraşului vor fi precedate de proiecte de cercetare arheologică (diagnostic arheologic, supraveghere arheologică sau cercetare arheologică preventivă), inclusiv viitorul proiect de construire a Patinoarului de la Sfântu Gheorghe se va face după ce suprafaţa de 15.000 mp va fi eliberată din punct de vedere arheologic”, au subliniat reprezentanţii instituţiei. Din echipa de cercetare arheologică preventivă au făcut parte drd. Puskas Jozsef (responsabil ştiinţific proiect), dr. Dan Ştefan, dr. Dan-Lucian Buzea, dr. Paula Nicoleta Mazăre şi dr. Florentina Mărcuţi. Sursa foto: Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni Se încarcă...