20 May
Inapoi

Scandal cu un candidat independent la BEJ Galați, amendat de jandarmi și poliție pentru comportament agresiv

Postat pe 09 May 2024

Update cu 1 săptămână în urmă

Timp de citire: 3 minute

Image Description

Un incident a avut loc la Biroul Electoral Județean (BEJ) Galați în data de 3 mai. Un cetățean care susține că este ziarist și candidat independent la alegerile locale a devenit violent și a fost sancționat de jandarmi și polițiști pentru comportamentul său. Potrivit informațiilor, un membru al BEJ l-a surprins pe individ filmând cu telefonul mobil în incinta biroului și a cerut ajutorul jandarmilor. Când i s-a cerut să înceteze filmarea, individul a refuzat și a apelat numărul unic de urgență 112, acuzând că un jandarm vrea să-l percheziționeze. La fața locului au intervenit un echipaj de jandarmerie și o patrulă de poliție.

După verificările de rigoare, s-a constatat că individul este un ziarist reprezentant unui trust de presă național și că a venit la BEJ pentru a clarifica anumite probleme legate de candidatura sa independentă la alegerile locale. Din păcate, situația s-a escaladat și individul a fost condus la sediul Poliției, unde a fost sancționat cu o amendă de 500 de lei pentru provocarea de scandal. Polițiștii au hotărât să-i dea un avertisment pentru apelarea nejustificată a numărului de urgență, însă au renunțat la idee pentru a nu se crea mai multă agitație. Această incident are un impact negativ asupra procesului electoral și a echilibrului democratic. Suntem conștienți de importanța alegerilor locale și ne dorim ca totul să se desfășoare într-o manieră pașnică și corectă.

Solicităm tuturor cetățenilor să fie responsabili și să se abțină de la orice acte de violență sau altercații în timpul campaniei electorale. Respectarea legilor și a normelor de conduită este esențială pentru buna desfășurare a alegerilor. Autoritățile continuă să monitorizeze situația și să ia măsuri pentru a asigura un climat pașnic în care cetățenii să își poată exprima liber votul. Vă îndemnăm pe toți să respectați legea și să nu vă implicați în astfel de situații care pot afecta procesul democratic și bunul mers al alegerilor. Să avem toți încredere că votul nostru contează și că democrația este un drept pe care trebuie să-l prețuim și să-l protejăm.

Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Evenimente

Recente din Romania

-
-

12:13

20 Mai - Ziua Orașului Călimănești: de la atestarea documentară în urmă cu 636 de ani, să sărbătorim alături de marele voievod Mircea cel Bătrân și primarul Florinel Constantinescu!

Pe 20 mai 2024, comunitatea orașului Călimănești va sărbători 636 de ani de la prima atestare documentară a localității. Aceasta a fost semnată de marele voievod Mircea cel Bătrân și este și astăzi valabilă, fiind menționat numele orașului în hrisovul său. Potrivit istoricilor, fiecare localitate își numără anii de existență oficială începând cu prima sa atestare documentară. Prin urmare, ziua în care a fost scris pentru prima dată numele Călimănești într-un document oficial, în 20 mai 1388, este considerată de către localnici ca data de naștere a orașului lor. Primarul orașului, dl. Florinel Constantinescu, declară că această aniversare reprezintă o "vârstă istorică cu adevărat" pentru Călimănești, deopotrivă cu orașul Râmnicu Vâlcea, menționat în același hrisov semnat de Mircea cel Bătrân. Acesta mai precizează că localitatea lor are aceeași vârstă istorică cu capitala județului și că aceasta pornește de la decizia voievodului de a zidi mănăstirea Cozia din Călimănești. De asemenea, primarul Constantinescu evidențiază importanța alegerii mănăstirii Cozia ca loc de odihnă veșnică pentru Mircea cel Bătrân, afirmând că imaginea orașului lor începe în istorie cu chipul acestuia și trebuie păzită cu grijă și pusă în valoare ca unul dintre cele mai importante simboluri ale orașului. Astfel, comunitatea orașului Călimănești așteaptă cu nerăbdare sărbătorirea a 636 de ani de la prima atestare documentară, cu gândul la istoria și tradițiile lor, dar și cu dorința de a continua să păstreze și să promoveze moștenirea importantă a orașului lor. La mulți ani, Călimănești!
Image Description

12:09

Noaptea Muzeelor de la Târgu Mureş înregistrează un număr record de vizitatori

Muzeul Județean Mureș a înregistrat un număr record de vizitatori la cea de-a 18-a ediție a Noptii Muzeelor, organizată în data de 18 mai 2024. Potrivit informațiilor oferite de Liliana Lircă, responsabilul de comunicare al muzeului, peste 10.000 de persoane au vizitat sâmbătă spațiile muzeului și ale partenerilor săi. Evenimentul s-a desfășurat în peste 30 de spații partenere, printre care se numără și Grădina Zoologică și Penitenciarul Târgu Mureș. Conform raportului preliminar, peste 8.500 de persoane au participat la cele peste 100 de activități culturale și educative pregătite de către instituțiile partenere. "Este o cifră impresionantă care demonstrează interesul tot mai mare al publicului pentru patrimoniul cultural și istoric al județului Mureș. Ne bucură faptul că am putut să oferim un program variat și captivant, colaborând cu diverse instituții și organizații", a declarat Liliana Lircă. Comparativ cu anul trecut, când au fost înregistrați 9.300 de vizitatori, numărul de participanți a crescut semnificativ, demonstrând succesul și popularitatea acestui eveniment cultural. Noaptea Muzeelor a devenit o tradiție în Mureș și continuă să atragă un număr din ce în ce mai mare de vizitatori în fiecare an. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Muzeul Județean Mureș și Consiliul Județean Mureș, iar la finalul zilei s-au înregistrat 10.777 de vizitatori în total. Organizatorii mulțumesc tuturor celor care au participat și așteaptă cu nerăbdare ediția următoare a Noptii Muzeelor.
Image Description

12:08

Noi atacuri rusești în Ucraina, 12 morți și 55 de răniți în ultimele două zile

Cel puțin 12 civili au murit, iar alte 55 de persoane au fost rănite în urma atacurilor Rusiei asupra Ucrainei în ultimele două zile, potrivit autorităților locale. Guvernatorul Oleh Syniehuboc a confirmat că majoritatea victimelor se aflau în regiunea Harkov, unde 12 persoane au pierit și alte 40 au fost rănite. Unul dintre atacurile devastatoare a fost înregistrat pe 19 mai, când o rachetă de tipul Iskander M a lovit periferia orașului Harkov, provocând moartea a șase persoane, inclusiv o femeie însărcinată, și rănind alte 28 de persoane, printre care doi medici. Potrivit guvernatorului Syniehuboc, atacul a avut loc în timp ce oamenii se aflau în zona de agrement a orașului. În orașul Novoosynove din regiunea Kupiansk, alte două persoane au decedat, iar cinci au fost rănite în urma unui atac cu rachetă. Potrivit sursei The Kyiv Independent, armata rusă a mai lansat un atac în aceeași zi, pe 19 mai, provocând moartea a încă trei persoane și rănirea altor patru. Printre cele mai afectate regiuni se numără și Dnipropetrovsk, unde armata rusă a vizat o clădire înaltă, 21 de case, facilități ale infrastructurii comunale și ale agriculturii și alte proprietăți în noaptea de 19 mai spre 20 mai. Potrivit guvernatorului Serhii Lysak, o femeie în vârstă de 55 de ani a fost rănită în acest atac cu artilerie și drone asupra orașului Nikopol. În regiunea Donețk, la periferia orașului Toretsk, atacurile rusești au provocat rănirea a două persoane în localitatea Pivnichne, potrivit guvernatorului Lysak. Confruntările dintre Ucraina și Rusia au escaladat și mai mult în ultimele zile, iar propaganda și acțiunile militare agresive ale Rusiei au dus la pierderi nevinovate de vieți omenești. Ucrainenii sunt îngrijorați de faptul că aceste atacuri vor continua și că vor provoca și mai multe victime nevinovate.
Image Description

Recente din covasna

-
-

07:12

Peste 80 de accidente de muncă verificate de ITM Covasna în 2023

Peste 80 de fişe de comunicare a evenimentelor în care au fost implicați lucrători au fost transmise anul trecut Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Covasna. Cercetările au arătat că trei persoane au murit în 2023 în accidente de muncă, iar alte peste 30 au ajuns în incapacitate temporară de muncă. Bilanțul ITM Covasna, transmis redacției covasnamedia.ro printr-un comunicat de presă, arată că „în anul 2023 au fost transmise la I.T.M. Covasna un nr. de 81 fişe de comunicare a evenimentelor în care au fost implicați lucrători. În urma cercetării evenimentelor, situația se prezintă astfel: 3 persoane cu accident de muncă mortal, 31 de persoane cu incapacitate temporară de muncă, 7 persoane cu accidente ușoare, 18 accidente în afara muncii, diferenţa fiind accidente înregistrate în alte judeţe, angajatorii la care s-au produs evenimentele având sediul în județul Covasna”. Sectoarele în care au fost înregistrate cele mai multe accidente de muncă au fost: tăierea şi rindeluirea lemnului, fabricarea pieselor şi a accesoriilor pentru autovehicule, construcţii de clădiri, transport, silvicultură şi exploatări forestiere, agricultură, învățământ, activități de comerț și activități de asistență spitalicească. Datele au fost transmise în contextul în care în prezent este în derulare o campanie care își dorește „zero accidente de muncă”. Printre acțiunile incluse în demers se numără și o sesiune de informare și conștientizare, care va avea loc luni, 25 martie, de la ora 10:00, la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă Covasna, situat în Sfântu Gheorghe (str. Muncitorilor, nr.12-14). „Existența unor condiții de muncă sigure și sănătoase este o condiție prealabilă pentru o forță de muncă sănătoasă și productivă. Nimeni nu ar trebui să sufere de pe urma unor boli sau accidente legate de locul de muncă. Acesta este, de asemenea, un aspect important atât al sustenabilității, cât și al competitivității economiei UE. (...) În spațiul UE, sectoarele construcțiilor, transportului și depozitării, industriei prelucrătoare și agriculturii, silviculturii și pescuitului au reprezentat împreună aproximativ două treimi (63,1%) din totalul accidentelor de muncă mortale și peste două cincimi (44,1%) din totalul accidentelor de muncă cu incapacitate temporară de muncă din 2020. Pe lângă sănătate și bunăstare, există argumente economice solide pentru un nivel ridicat de protecție a lucrătorilor. Accidentele de muncă și bolile profesionale reprezintă un cost de peste 3,3% din PIB pe an pentru economia UE”, mai scrie în comunicatul de presă transmis de ITM Covasna. Campania cu viziunea „zero accidente de muncă” se desfășoară în cadrul strategiei UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă din perioada 2021-2027, „Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare”. Se încarcă...
Image Description

06:41

Ursul brun, între alb și negru

Articolul a fost prima dată publicat în revista OCV/Observatorul de Covasna din 17 - 23 mai Ursul nu este animalul pufos, prostănac și naiv din povești, cum nu este nici fiara de nestăpânit, care trebuie împușcată de îndată ce scoate botul din pădure. Ursul este un animal sălbatic. O bogăție a naturii. Un element prețios al biodiversității. Dar în ultima vreme este și o țintă. Nu doar a vânătorilor sau a ONG-iștilor, ci și a intereselor, a fricii, a lipsei de informații, a manipulărilor, a mass-media chiar, dar și a dezorganizării autorităților. Iar toate acestea contribuie la haosul numit „problema urșilor”. Pentru că Observatorul de Covasna/covasnamedia.ro nu vrea să fie parte din cauză, ci una din soluții, pornește un proiect informativ, amplu, episodic, în care vor fi abordate multiple fațete ale situației. Mai ales că în județul Covasna datele arată o nevoie urgentă de măsuri, pentru că populația de urși este în creștere, la fel și pagubele pe care le provoacă. Dacă în anul 2013 populația de urși a României era cuprinsă în intervalul 5.960 - 6.620 de exemplare, potrivit Ministerului Mediului, raportarea din 2019 (cea mai recentă la care face referire autoritatea centrală), vorbește de 6.400 - 7.200 de urși. La o primă vedere, diferența nu e pare mare. Mai ales că în răspunsul formulat la solicitarea noastră, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor spune că numărul „s-a menținut în același interval de mărime, cu mici variații, populația fiind considerată stabilă, cu regiuni la nivelul cărora populația de urs este în scădere, dar și regiuni la nivelul cărora populația de urs este în creștere”. Statisticile autorităților din județul Covasna În județul Covasna, însă, datele arată o creștere mult mai accentuată decât la nivel național. Și datele autorităților, nu doar constatările specialiștilor și localnicilor, confirmă acest lucru. În 2013, gestionarii fondurilor cinegetice estimau, potrivit Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Covasna, 1.173 de exemplare, iar în 2023, 10 ani mai târziu, statisticile arată un număr aproape dublu, de 2.183. Iar numărul mare nu a rămas, din păcate, neobservat. Dimpotrivă. Am început să auzim de „problema urșilor”, „conflictul om-urs”, ba chiar și de un „dezastru ecologic”. Cu un accent mai puternic după 2016, când s-a interzis vânătoarea la trofeu, iar conflictul dintre vânători, legiuitor și organizațiile de mediu a crescut. A crescut, de asemenea, și numărul cazurilor cu pagube înregistrate la APM Covasna. Analiza pe ultimul deceniu arată că dacă în 2013 au fost 58 de cazuri, în 2023 s-au raportat de peste 6 ori mai multe, adică 365. Tot anul trecut, valoarea pagubelor a trecut, prima dată, de un milion de lei în județul Covasna. În ultimii ani, a variat și numărul intervențiilor înregistrate de jandarmii covăsneni. Dacă în 2021, aceștia au acționat de 345 de ori după apeluri care semnalau prezența urșilor în apropierea zonelor locuite, în 2022 numărul intervențiilor a scăzut, la 148, ca în 2023 să crească din nou, de această dată la 253. Important este să vorbim și despre mesajele RO-Alert. Creșteri sunt și aici, aproape constante, din ce am putut observa în statisticile ISU Covasna. De când a fost implementat sistemul, adică din 2018, au fost peste 570 de astfel de alerte în aproape toate localitățile din județ, dintre care peste 510, adică aproape 90%, emise pentru a anunța prezența urșilor în zonele locuite. Așadar, toate datele oficiale arată că avem o problemă și comunitățile locale sunt afectate. Oamenii, dar și urșii suferă. Ce se întâmplă mai departe Însă, ceea ce vine să spună acest demers jurnalistic este că între alb și negru există și zone de gri. Există chiar și conviețuire pașnică. Pare greu de crezut, dar soluții sunt dacă este și voință să fie aplicate local, personalizat, după particularitățile și nevoile fiecărei comunități. Se poate, în ciuda legislației haotice. În ciuda dificultăților de ordin financiar. Și ceea ce este și mai interesant este că avem exemple de bune practici aproape de noi, mai exact la Băile Tușnad, unde autoritățile și ONG-urile și-au dat mâna și au pus în aplicare un proiect care ar putea fi replicat și adaptat. Include nu doar intervenții eficiente, ci și acțiuni de informare a localnicilor și turiștilor, printr-o aplicație mobilă, dar și diverse evenimente. „Important este ca timpul petrecut de urs în localitate să se micșoreze cât se poate de mult. Dacă stă trei ore, față de o oră, are posibilitate de trei ori mai mare să se întâlnească cu oameni sau să facă pagube. Dacă nu are surse de hrană, nu poate să facă pagube, avem echipe de intervenție active și intervin repede, atunci ursul stă foarte puțin. Iar omul nu se întâlnește cu ursul”, ne-a declarat István Imecs, managerul proiectului, „WatchBear & AdvoCity – urși și oameni pentru viitor comun” din Băile Tușnad, Harghita. Aici, în trei ani, de când s-au derulat în paralel mai multe acțiuni, numărul mesajelor RO-Alert a scăzut de la 220 de mesaje în 2021, la doar 8 în 2023, potrivit spuselor autorităților locale. Aducem în acest demers jurnalistic și un context european, nu doar național, pentru a avea o perspectivă mai largă asupra situației. Explicăm și ce înseamnă Directiva Habitate și de ce este acum în mijlocul unor discuții importante. Dar și de ce e greu de făcut o numărătoare a urșilor cu care să fie de acord și autoritățile, și organizațiile neguvernamentale și vânătorii. O să prezentăm, totodată, și perspective diferite, ca de exemplu povești cu oameni care trăiesc în sate de la marginea pădurii și care nu se tem de întâlnirea cu animalul sălbatic, devenită normalitate. Campania va avea și un ghid de bună practică pentru cei cărora le e dor să iasă în natură, „ca pe vremuri”, fără grija că vor fi atacați de urși. Am testat chiar noi teoria. „Da, într-adevăr, avem o populație mare de urși. Da, produc pagube. Da, se înregistrează atacuri. Dar câte dintre întâlnirile dintre om și urs se termină cu atac? Nu știu, căci nu am întâlnit niciun studiu legat de această problemă, dar estimez că punctajul ar fi de 1 la 1.000”, ne-a spus, când am fost într-o drumeție în apropierea casei sale din Dobolii de Sus, Marton Enikő, iubitoare de natură, licențiată în biologie la Universitatea Babeș-Bolyai, fostă angajată la APM Covasna. Un posibil răspuns la întrebarea „de ce ursul?” ni-l dă și dr.ing. Mihai Pop, în raportul științific „O analiză sistematică a factorilor sociali și de peisaj ai coexistenței om-faună sălbatică (URBANWILD)”, publicat în 2022. „Atenția noastră și prin urmare a factorilor de decizie este orientată dominant către acele specii și acele tipuri de interacțiuni care nu doar că produc un impact negativ, ci sunt mai vizibile publicului, fiind atractive și în discursul public. Perspectiva ce formează prezentul cadru de guvernanță națională și locală este deci una de eliminare/reducere a riscurilor asupra sănătății umane (rănire, transmitere de boli), a pagubelor (culturi, animale domestice), disconfortului (miros, zgomot, etc.) cauzat de către fauna sălbatică care utilizează permanent sau doar ocazional localitățile (sic)”, scrie în documentul citat. Totodată, prin acest proiect căutăm să aducem răspunsuri clare (pentru că sunt multe și complicate) și la întrebarea: ce interese sunt în spatele poveștii ursului? Trei dintre articole documentate pe acest subiect vor fi publicate pe covasnamedia.ro până la finalul lunii mai. Intenția nu este să ne oprim aici. O să încercăm să derulăm campania până la epuizarea perspectivelor din care poate fi privită și tratată problema urșilor. Aceste materiale sunt realizate în cadrul Burselor Superscrieri, proiect inițiat de Fundația Friends For Friends și susținut financiar în parte de Ambasada Regatului Țărilor de Jos și în parte printr-un grant al Departamentului de Stat al SUA. Se încarcă...
Image Description

06:40

Fostul Primar al Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, cere rectificarea repartizării bugetului de stat pentru o distribuire mai justă a fondurilor între județe

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, a declarat joi că România trebuie să schimbe modul în care împarte banii proveniți din taxe și impozite, astfel încât să fie mai echitabil pentru toate județele, nu doar pentru capitală. El a spus că este injust ca locuitorii din Sfântu Gheorghe să plătească pentru funcționarea metroului din București cu impozitele lor. Primarul a făcut această declarație în contextul votului pentru bugetul municipiului, menționând că în ultimii ani impozitele din Sfântu Gheorghe au rămas la un nivel minim, ceea ce a dus la faptul că locuitorii au avut în buzunare peste 160 milioane de lei. Chiar dacă acest lucru a fost posibil prin Fondul de rezervă al Guvernului și redistribuirea impozitului pe venit și fondului de cultură de la Consiliul Județean, primarul a subliniat că este important să se găsească o soluție echitabilă pentru toate județele. Consiliul Local Sfântu Gheorghe va lua în discuție și votul bugetului pentru anul 2024 într-o ședință extraordinară programată pentru vineri, 9 februarie, la ora 9:00.
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
covasna WEATHER

Schimb valutar

-
-

Redactie

-
-
Stiri din covasna
office@stiridincovasna.ro
0723222111
Acasa Recente Radio Judete