Aflaţi într-o gravă criză economică, bolivienii îşi aleg duminică viitorul preşedinte într-un scrutin în care dreapta pare să încheie ciclul iniţiat în urmă cu douăzeci de ani de fostul preşedinte socialist Evo Morales, relatează AFP. Ţara de 11,3 milioane de locuitori se prezintă la urne sătulă de lipsa de dolari şi de combustibil, rezultatul unei economii în criză, şi cu ochii aţintiţi asupra preţurilor. Inflaţia anuală se apropie de 25 %, maximul ultimilor 17 ani. Considerat vinovat de acest eşec, preşedintele în exerciţiu Luis Arce, cândva susţinut de Evo Morales, dar acum în conflict cu acesta, şi-a retras candidatura pentru un al doilea mandat. Andronico Rodriguez, preşedintele Senatului, tot de stânga, şi candidatul Mişcării spre Socialism (MAS), la putere din 2006, Eduardo del Castillo, rămân departe în sondaje, scrie News.ro. În acest context, doi dintre cei opt candidaţi de dreapta îşi dispută primul loc: milionarul de centru-dreapta Samuel Doria Medina, 66 de ani, şi fostul preşedinte de dreapta Jorge „Tuto” Quiroga, 65 de ani. Ultimele sondaje îi dau primului 21% şi celui de-al doilea 20%, faţă de 5,5% pentru Andronico Rodriguez şi 1,5% pentru Eduardo del Castillo. Cu excepţia unor surprize, cei doi favoriţi se vor reîntâlni în turul al doilea, la 19 octombrie, pentru un duel de dreapta în premieră. Amândoi promit să termine cu modelul statalist introdus de Evo Morales, figură marcantă a stângii latino-americane. Sub preşedinţia sa (2006-2019), sărăcia a scăzut şi PIB-ul s-a triplat, însă scăderea veniturilor din gaz din 2017 a aruncat ţara în criză. Stânga ar putea suferi cel mai mare eşec electoral de la venirea la putere a lui Evo Morales. Fostul şef de stat amerindian, în vârstă de 65 de ani, spera să candideze pentru un al patrulea mandat prezidenţial, însă instanţele, limitându-l la două, l-au exclus din cursă. A fost emis un mandat de arestare pe numele său într-un caz de trafic de minori, pe care îl contestă, iar fostul sindicalist al plantatorilor de coca trăieşte în prezent ascuns în bastionul său din centrul ţării. În ciuda destituirii sale, primul şef de stat de origine indigenă din Bolivia beneficiază încă de un sprijin solid în anumite bastioane rurale şi indigene şi ameninţă că îşi va mobiliza susţinătorii în cazul în care dreapta va câştiga. „Nu vom legitima aceste alegeri fraudate”, a declarat el pentru AFP. Susţinătorii săi fac apel la un vot negativ. Conflictul dintre Evo Morales şi fostul său ministru Luis Arce a fracturat MAS şi a exacerbat criza. Liderul indigen a încurajat blocajele rutiere care au paralizat mai multe regiuni, acuzându-l pe fostul său succesor de proastă gestionare şi manipulare a instituţiilor pentru a-l ţine departe de alegeri. Pentru Daniel Valverde, politolog la Universitatea Gabriel René Moreno, „cel mai mare duşman al stângii a fost însăşi stânga”. „Corupţia, proasta gestionare, lipsa de decizie şi improvizaţia au sfârşit prin a obosi populaţia”, crede el. Pe lângă preşedinte şi vicepreşedinte, cei aproape opt milioane de alegători ai ţării trebuie să aleagă şi membrii parlamentului bicameral.