Germanii merg la urne astăzi, după ce în decembrie a fost anunțată organizarea alegerilor anticipate în urma prăbușirii coaliției „semafor” conduse de cancelarul Olaf Scholz. În condițiile în care partidul de extremă dreapta, AfD, este de așteptat să iasă pe locul doi, cum stau celelalte partide în sondaje și ce coaliții sunt posibile? Partidul Social-Democrat (SPD), al lui Olaf Scholz, reprezintă forța tradițională de centru-stânga și este cel mai vechi partid din Germania. După mai mulți ani de declin, partidul și-a mai revenit în 2021, când Scholz a devenit cancelar și a condus coaliția „semafor” formată din social democrați, liberali și Verzi. Partidele Uniunii (CDU/CSU) reprezintă o alianță politică între Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Uniunea Creștin-Socială (CSU) din Bavaria condusă de Friedrich Merz. Creștin-democrații au condus multe din coalițiile guvernamentale ale Germaniei de după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și-au revenit cu greu după retragerea Angelei Merkel din politică. Merz a terminat dreptul și a lucrat ca avocat corporatist înainte să intre în politică. Verzii din Germania sunt o forță mult mai puternică decât partide similare din alte țări. Ei au făcut parte din coaliția lui Scholz, cu Robert Habeck în funcția de ministru al economiei și Annalena Baerbock în rolul ministrului de externe. Alternativa pentru Germania (AfD) este un partid de extremă dreapta care se opune imigrației și integrării europene. A fost fondat în 2013 și, de atunci, a adoptat poziții tot mai extremiste. A intrat în parlament pentru prima dată în 2017. Sahra Wagenknecht este o fostă membră a partidului Die Linke (Stânga), care a părăsit formațiunea pentru a-și fonda propriul ei partid – Alianța Sahra Wagenknecht (BSW). Până în luna ianuarie, grupul ei populist, socialist și eurosceptic stătea mai bine în sondaje decât partidul din care s-a desprins. Partidul Liber Democrat (FDP) este un partid liberal pro-afaceri, mai puțin conservator din punct de vedere cultural decât CDU și mai laissez-faire în privința economiei decât SPD. Liderul liberalilor, Christian Lindner, a fost ministru de finanțe în coaliția lui Scholz, până când înlăturarea sa din funcție a accelerat prăbușirea coaliției. Die Linke (Stânga) este formată din rămășițele vechilor comuniști din Germania de Est și disidenți din SPD nemulțumiți de direcția tot mai centristă a social democraților. Stânga este acum un partid populist susținut în mare parte de locuitorii landurilor din estul țării. În sondaje, CDU/CSU au în jur de 30% din voturi, în timp ce AfD ar urma să iasă pe locul doi cu aproximativ 20% din voturi. Social democrații lui Scholz sunt cotați abia cu a treia șansă, obținând în medie aproape 16% din voturi. Pe următorul loc se află Verzii cu 13%, în timp ce liberalii și BSW se vor lupta să obțină minimul de 5% ca să intre în parlament, potrivit The Guardian. Die Linke a urcat în sondaje în ultimele luni și ar putea strânge în jur de 7% din voturi, conform mediei rezultatelor obținute în sondaje. Este puțin probabil ca oricare dintre partide să obțină majoritatea în Bundestag după alegeri, astfel că partidele și votanții din Germania s-au gândit deja ce coaliții ar putea fi posibile. Marea Coaliție: Dacă CDU/CSU și SPD se aliază în formarea noului guvern, nu este sigur că acestea ar obține majoritatea; sondajele arată că ar avea 48% din locuri în parlament. Dacă, însă, liberalii sau Alianța Sahra Wagenknecht nu obțin minimul de 5%, locurile lor ar fi distribuite în mod proporțional celorlalte partide care au depășit pragul minim, ceea ce ar deschide calea pentru o alianță între partidul actualului cancelar – Olaf Scholz – și cel al politicianului cu cele mai mari șanse să devină următorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz. O altă alianță care ar avea șanse să obțină majoritatea în parlament este cea dintre CDU/CSU, Verzi și liberali – poreclită coaliția „Jamaica”, după culorile celor trei partide: negru, verde și galben. Ei ar urma să obțină în total 50% din locuri, conform sondajelor, iar dacă BSW nu obține 5%, coaliția ar putea avea o majoritate de 54% în Bundestag. Partidul care obține cele mai multe voturi va nominaliza un candidat pentru postul de cancelar, iar noul parlament va vota. Candidatul trebuie să obțină o majoritate absolută pentru a deveni noul lider al țării. Liderul CDU, Merz, a promis, printre altele, că va opri valul de imigranți ilegali, va aborda problema infracționalității în cel mai dur mod cu putință și va da înapoi procesul legalizării consumului de marijuana. La finalul lunii ianuarie, Merz a atras critici după ce a cooperat cu partidul de extremă dreapta AfD pentru a adopta o moțiune parlamentară privind impunerea unor controale mai dure la graniță și accelerarea procesului de deportare. A fost prima dată când partidul de extremă dreapta a jucat un rol esențial în adoptarea unui proiect de lege în Bundestag, o decizie pentru care Merz a fost criticat public de Angela Merkel. În ciuda ajutorului primit din partea AfD, Merz a spus că nu va coopera cu extremiștii și că va face partidul să fie „pe cât de mic posibil”. Printre subiectele principale care îi interesează pe alegători înainte de acest vot se numără starea economiei, problema imigrației și războiul din Ucraina. Cele mai multe partide, inclusiv SPD, CDU și Verzii, doresc să continue susținerea Ucrainei în războiul de trei ani împotriva Rusiei, dar Scholz a adoptat o abordare mai rezervată și a pus mereu accent pe diplomație. De partea cealaltă, AfD și BSW au cerut întreruperea livrării de armament pentru Ucraina și reluarea relațiilor cu Moscova. Germania este a doua cea mai mare susținătoare a efortului de război al Ucrainei, după SUA, scrie Al Jazeera English. Potrivit guvernului german, Berlinul a pus la dispoziția Kievului ajutoare militare în valoare de 7,1 miliarde de euro în 2024. 67% dintre germani doresc ca sprijinul militar pentru Ucraina să continue, potrivit unui sondaj publicat de canalul german de știri ZDF. Subiectul creșterii cheltuielilor publice reprezintă o altă problemă cheie în aceste alegeri. Conform legii, statul nu poate cheltui decât atât cât a colectat din taxe și impozite, însă poate împrumuta o sumă egală cu până la 0,35% din PIB în situații de urgență, cum a fost pandemia de Covid-19. Scholz și Verzii doresc o reformă a frânei datoriei pentru a permite creșterea cheltuielilor publice. Merz s-a arătat deschis propunerii, dar a rămas mai precaut. „Am zis mereu că poți să discuți asta, dar cu siguranță nu la început. Mai întâi vine potențialul de economisire, creșterea economică și realocările bugetare de care este urgent nevoie.” AfD și liberalii se opun total modificării limitei privind datoria publică. AfD ar vrea în plus ca Germania să nu mai folosească moneda euro și să revină la mărcile germane care au fost scoase din circulație în 2002 și, eventual, să iasă din Uniunea Europeană. În privința imigrației, aproape toate partidele au cerut măsuri mai stricte, în special după seria de atacuri în zone aglomerate, precum incidentul din decembrie când un psihiatru născut în Arabia Saudită a intrat cu mașina în oamenii veniți la târgul de Crăciun din Magdeburg, în urma căruia au murit șase persoane, și atacul cu mașină din Munchen de la mijlocul lunii februarie, care a implicat un solicitant de azil din Afghanistan. Lidera AfD, Alice Weidel, a spus în ianuarie că îi va da afară imediat pe imigranții ilegali din Germania, dacă va câștiga alegerile, potrivit CNN.