Amnesty International a îngropat simbolic ”viaţa privată” la Cimitirul Père-Lachaise, în semn de protest faţă de folosirea experimentală a videosupravegherii cu inteligență artificială (AI) la Jocurile Olimpice de la Paris 2024. Amnesty International France a tras marţi un semnal de alarmă împotriva pericolelor camerelor ”inteligente” cu AI, printr-o adunare de doliu la Cimitirul Père-Lachaise, venită să îngroape în mod simbolic ”viaţa privată” cu două luni înainte de Jocurile Olimpice, informează News.ro. ONG-ul pentru apărarea drepturilor omului cere astfel adoptarea unei legi care să interzică recunoaşterea facială în Franţa. ”Dacă recunoaşterea facială este autorizată în Franţa, ea va pune capăt anonimatului nostru în viaţa publică”, denunţă preşedintele organizației, Jean-Claude Samouiller. El avertizează împotriva ”tehnologiilor supravegherii în masă, tot mai prezente pe străzile noastre, în transporturile nostre”. Legea ”Jocurilor Olimpice şi Paralimpice”, adoptată la jumătatea lui aprilie 2023, a autorizat cu ocazia JO Paris - 2024 implementarea cu titlu experimetal a videosupravegherii algoritmice (VSA). Această undă verde urmează să permită instalarea unor camere denumite ”augmentate”, echipate cu sofware-uri care analizează imagini în timp real capabile să detecteze mişcarea mulţimii, obiecte abandonate sau incendii şi să alerteze pompierii şi forţele de ordine. Apărătorii libertăţilor se opun acestui lucru şi se tem că acest experiment - prevăzut până în 2025 - ar putea să fie prelungit şi generalizat după aceea. ”Tragem semnalul de alarmă din timp”, a declarat Katia Roux, de la Amnesty International. În unele software-uri ale VSA, recunoaşterea facială este doar o opţiune care poate fi activată, avertizează ea. ”Dacă facem acest tip de acţiuni mai puţin convenţionale, o facem pentru a atrage atenția oamenilor”, declară AFP Jean-Claude Samouiller, care-şi exprimă regretul faţă de lipsa informării marelui public cu privire la aceste tehnologii. Mai multe oraşe, ca Nisa, au experimentat deja recunoaşterea facială. Potrivit unor dezvăluiri ale publicaţiei de investigaţii Disclose în noiembrie 2023, poliţia franceză a cumpărat în secret şi în afara oricărui cadru legal un program informatic destinat acestei practici. În iunie 2023, Senatul a adoptat un proiect de lege în vederea creării cadrului juridic al folosirii tehnologiilor biometrice, care deschide calea recugerii la recunoaşterea facială cu titlu experimental ”în cazuri deosebit de grave”. Acest text nu a fost înscris încă pe ordinea de zi a Adunării Naţionale.