Criza din regiunea Kursk ridică semne de întrebare asupra reacției Kremlinului
Update cu 10 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Cristina Preda

Criza din regiunea Kursk ridică semne de întrebare asupra reacției Kremlinului
O analiză recentă publicată de The Washington Post subliniază modul în care Vladimir Putin, în fața crizei provocate de incursiunea ucraineană în regiunea Kursk, pare să fie mai degrabă paralizat decât activ. Acest incident marchează un nou eșec al liderului rus de a răspunde rapid și eficient, în ciuda retoricii sale agresive.
Kursk se dovedește a fi o provocare semnificativă pentru Putin, reprezentând a patra plecare majoră de la invazia Ucrainei din februarie 2022. Această situație evidențiază vulnerabilitățile unui regim autocratic bazat pe frică și represii. De la eșecurile inițiale în încercarea de a înlătura guvernul ucrainean, până la rebeliunea conducerii militarilor privați Wagner, reacțiile Kremlinului s-au dovedit ezitante, cu Putin necesitând adeseori 24 de ore sau mai mult pentru a face declarații publice.
Tatiana Stanovaia, expertă în politică rusă, explică faptul că Putin tinde să păstreze lucrurile secrete și evită să fie alarmist. Între timp, oficialii de rang înalt din Kremlin se tem să își asume responsabilitatea pentru eșecurile strategice, preferând să își ascundă neajunsurile.
Săptămâna trecută, generalul Valeri Gherasimov a declarat, în mod eronat, că atacul ucrainean a fost oprit. Cu toate acestea, Putin a părut agitat în timpul unei reuniuni de securitate, întrerupându-l pe guvernatorul interimar al Kursk, când acesta a menționat amploarea incursiunii, care a dus la capturarea a 28 de sate și a aproximativ 2.000 de soldați ruși dispăruți. Ulterior, Putin a cerut oficialilor să recupereze aceste teritorii, continuându-și programul fără a face referire la criza actuală.
La patru zile după ce a ordonat repunerea sub control a forțelor ucrainene, Kremlinul a realizat că problema era mult mai complexă și că răspunsul armatei ruse ar putea dura săptămâni sau chiar luni. Mihail Hodorkovski, un opozant politic, a comentat că situația evidențiază natura regimului Putin, construit pe minciuni, indiferență și preocuparea pentru autoconservare.
După incursiunea ucraineană, Kievul a reușit să recupereze peste 80 de localități, iar peste 180.000 de ruși au fost nevoiți să se evacueze. Deși Ucraina a încercat să extindă conflictul în regiunea Belgorod, avansurile au fost încetinite de reacțiile rusești.
În ciuda insistențelor oficialilor ruși că atacurile ucrainene au fost oprite, bloggerii militari naționaliști contestă aceste relatări, denunțându-le ca fiind false. Rapoartele Ministerului Apărării ruse au fost respinse ca minciuni chiar și în rândul suporterilor Kremlinului.
Deşi criza din Kursk a surclasat autoritatea lui Putin, nu se preconizează o amenințare iminentă la adresa regimului. Potrivit analiștilor, mulți ruși, în special din rândul elitelor, consideră că nu există alternative la conducerea actuală, deși nemulțumirea față de război crește. Un sondaj recent arată că 58% dintre ruși susțin încetarea conflictului, în vreme ce doar 34% doresc continuarea luptei.
În concluzie, deși incursiunea în Kursk a umilit armata rusă și a evidențiat rezistența Ucrainei, situația generală din războiul de uzură continuă să afecteze atât puterea regimului lui Putin, cât și perspectiva negocierilor de pace. Răspunsul său la criza actuală a fost de a respinge discuțiile de pace, punând accent pe nevoia de a continua așa-zisa "luptă pentru securitate".