Descoperiri antice scoase la lumină de topirea ghețarilor elvețieni
Update cu 11 luni în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Ion Ionescu

Descoperiri antice scoase la lumină de topirea ghețarilor elvețieni
Alpiniștii și drumeții care explorează Alpii elvețieni descoperă tot mai multe obiecte antice misterioase, datorită topirii accelereate a ghețarilor, informează Business Insider. Aceste descoperiri oferă noi indicii despre civilizațiile străvechi, dar aduc și riscuri pentru arheologi, care pot fi expuși virusurilor și bacteriilor antice trezite prin dezghețare.
Istoria călătoriilor prin Alpi datează din Epoca de Fier, trecând prin Roma antică și Evul Mediu, când oamenii traversau munții cu vaci, măgari, vinuri, schiuri și arme. Elveția are cei mai mulți ghețari din Europa, dar aceștia se topesc rapid din cauza creșterii temperaturilor globale. Academia Elvețiană de Științe a raportat că țara a pierdut 10% din volumul total de ghețari în 2022 și 2023.
Un exemplu recent este o statueta de lemn descoperită în 1999 de un alpinist în apele topite ale unui ghețar. Aceasta a stat în sufrageria lui timp de aproape 20 de ani înainte ca Pierre-Yves Nicod, un administrator de muzeu, să fie contactat. După ce statueta a fost donată în 2018, arheologii au descoperit că provine din secolul I sau II î.Hr., din Epoca Fierului.
La Muzeul de Istorie Valais, obiectele recuperate din ghețari sunt păstrate în condiții de siguranță, într-un congelator uriaș aflat în subsol și în camere pline cu lăzi. Descoperirile oferă noi perspective asupra istoriei umane și economiilor antice din regiune, dar cercetarea lor este complexă, deoarece nu există structuri sau trasee antice care să ofere contexte clare pentru artefactele găsite. "Faptul că găsim aceste obiecte în ghețari și, deci, în afara oricărui context arheologic, este una dintre dificultățile arheologiei glaciare", a explicat Nicod.
Unele descoperiri rămân enigmatice, cum ar fi un grup de bețe de lemn care ar fi putut fi folosite pentru a marca drumul prin trecători sau pentru "protecție divină". Alte descoperiri, cum ar fi obiectele de valoare ale unui bărbat din secolul al XVII-lea, sugerează că acesta era un negustor, după cum indică hainele elegante, monedele din nordul Italiei și armele din Germania de azi. Arheologii cred că bărbatul a murit într-un accident, probabil căzând într-o crevasă a unui ghețar.
Timp de secole, oamenii au traversat munții prin trecători periculoase și ghețari pentru a ajunge la așezările de partea cealaltă a Alpilor. Arheologii trebuie să fie precauți în investigarea rămășițelor umane sau animale, deoarece acestea ar putea conține virusuri sau microbi antici păstrați prin înghețare. Oamenii de știință au detectat virusuri preistorice înghețate în ghețarii tibetani și permafrostul arctic, unele infectând plante și amibe, dar există riscul ca și patogeni mai recenti, adaptați la organismul uman, să se păstreze în gheață.
Deși arheologii din Valais nu s-au infectat până acum cu microbi antici, Andenmatten se teme să nu devină un "experiment arheologic". În alte regiuni, topirea permafrostului a eliberat bacterii periculoase, cum ar fi cele care cauzează antrax, infectând zeci de persoane și provocând moartea unui copil în 2016.
Arheologii sunt într-o cursă contra cronometru pentru salvarea obiectelor antice, deoarece topirea rapidă a gheții le face vulnerabile. Obiecte din piele și alte materiale organice pot fi distruse de vreme și de apă în doar doi ani. Pentru a ajuta la salvarea cât mai multor artefacte, arheologii au creat aplicația IceWatcher, prin care alpiniștii pot raporta descoperirile. În primii doi ani de la lansare, au fost raportate 30 de descoperiri, dintre care jumătate erau rămășițe umane recente sau bombe vechi, preluate de poliție, iar restul aveau valoare arheologică.
"Arheologia glacială este despre cum să găsești un ac într-un iceberg", a concluzionat Andenmatten.