Furtuna Boris loveste din nou, provocand distrugeri in Emilia-Romagna si alte tari europene
Update cu 9 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Furtuna Boris loveste din nou, provocand distrugeri in Emilia-Romagna si alte tari europene
Furtuna Boris a avut un impact devastator in Europa Centrala, afectand grav si Romania, si a continuat sa cauzeze pagube serioase in regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei, care a suferit inundatii majore anul trecut. Ploaia abundenta a dus la disparitia a doua persoane si la distrugerea unor bunuri materiale importante, in urma deceselor a 24 de persoane in tari precum Republica Ceha, Austria, Polonia si Romania.
Specialistii estimeaza ca daunele economice provocate de furtuna vor fi extrem de ridicate, Boris avand potentialul de a deveni "unul dintre cele mai costisitoare evenimente climatice" din istoria recentă a Europei Centrale, conform analizei realizate de brokerul de reasigurari Gallagher Re, citat de Les Echos. Acesta preconizeaza ca asiguratorii vor trebui sa suporte costuri intre 2 si 3 miliarde de euro pentru pagubele înregistrate între 12 și 15 septembrie, dar totalul costurilor va fi semnificativ mai mare, avand in vedere ca in regiune, rata de acoperire prin asigurare variaza considerabil.
Ursula von der Leyen, sefa Comisiei Europene, a facut un anunt joi, mentionand un ajutor de 10 miliarde de euro din Fondul de coeziune al Uniunii Europene pentru a sprijini reconstructia afectata. Aceasta suma va fi destinata acoperirii daunelor care nu sunt asigurate si va oferi suport tarilor care au suferit cele mai multe pierderi. Polonia va primi 5 miliarde de euro, insa ministrul polonez al Finantelor a subliniat ca aceastã sumă nu va fi suficienta pentru a acoperi daunele provocate de inundatii, care nu au mai fost înregistrate din 1997.
Sprijinul de la asiguratori se va dovedi a fi mai limitat in Polonia comparativ cu Republica Ceha, unde asigurarea pentru pagube de acest tip este mai raspandita, conform analistului Mario De Cicco de la DBRS Morningstar. In consecinta, bugetele publice vor fi foarte solicitate. Polonia intentioneaza sa revizuiasca bugetul pentru 2024 dupa ce va fi stabilita factura finala, iar Austria planuiese sa-si tripleze fondul national pentru victimile dezastrelor naturale, ajungand la un miliard de euro. Praga a decis sa aloce 30 de miliarde de coroane cehe (aproximativ 1,2 miliarde de euro) pentru reconstructie, plus alte 10 miliarde pentru anul urmator.
Aceste masuri de urgenta subliniază lipsa de acoperire de care beneficiază atat asigurările private, cat si cele publice in fata fenomenelor climatice in Uniunea Europeana. Intre 1980 si 2022, evenimentele climatice au provocat pierderi de 650 de miliarde de euro, insa doar 19,5% dintre aceste pierderi au fost asigurate, conform unui raport emis de Agentia Europeana de Mediu (AEM).
Inundatiile din 2002 au generat daune de 34 de miliarde de euro, iar cele din Germania si Belgia din 2021 au costat 44 de miliarde de euro, fiind inregistrate si pierderi cauzate de seceta din 2022 in valoare de 40 de miliarde de euro. In total, pierderile din aceste doua ani au atins 110 miliarde de euro. De asemenea, statele europene nu se află toate în aceeași situație în ceea ce privește riscurile asigurării. AEM a constatat că doar 5% din pagubele inregistrate in Italia în ultimii 20 de ani au fost asigurate, comparativ cu 7% în Polonia, 12% în Republica Ceha și 18% în Austria, în timp ce Danemarca se află la o rată de protecție de 61%.
Raportul recent al Programului de rezilienta la schimbarile climatice, lansat de Bruxelles, oferă recomandări pentru a aborda problema subasigurării, inclusiv propuneri de parteneriate public-private, precum sistemul de compensare pentru dezastre naturale implementat în Franța. Această soluție a fost deja sugerată anterior de Banca Centrala Europeană și Autoritatea Europeana de Asigurari (Eiopa).
