Germanii victime ale muncii forțate în închisori ar putea primi despăgubiri
Update cu 10 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Germanii victime ale muncii forțate în închisori ar putea primi despăgubiri
Guvernul german a anunțat recent crearea unui fond destinat despăgubirii victimelor muncii forțate din perioada regimului comunist din Germania de Est. Conform informațiilor, gigantul suedez Ikea va contribui cu 6 milioane de euro la acest nou fond, care va beneficia și de suportul altor companii.
Ikea, împreună cu Bundestagul, Parlamentul german, a luat această decizie în contextul recunoașterii implicării sale în exploatarea prizonierilor, care erau obligați să muncească în închisori în timpul regimului comunist est-german, sistem ce a funcționat până la reunificarea din 1990. Această măsură este considerată un pas important și un exemplu pe care alte companii ar putea să-l urmeze, având în vedere că mii de persoane au fost afectate în perioada respectivă.
Evelyn Zupke, comisarul federal pentru victimele dictaturii Partidului Unității Socialiste din Germania, a lăudat angajamentul Ikea de a oferi compensații. Într-un raport din 2012, s-a evidențiat că nu doar Ikea, ci și alte companii vest-germane, precum Otto și Quelle, au fost implicate în sistemul de muncă forțată din fosta Republică Democrată Germană.
Deși companiile vestice și-au retras contribuțiile la despăgubirile victimelor, s-a menționat că fondul federal pentru situații dificile, pe care Bundestagul urmează să-l aprobe până la sfârșitul anului, va permite despăgubiri celor care au fost nevoiți să muncească în condiții inumane. Până în prezent, doar persoanele din statele care au făcut parte din RDG au avut acces la această formă de compensație, dar regulile sunt pe cale să se modifice.
Se estimează că promisiunea Ikea ar putea aduce sprijin financiar pentru aproximativ 2.000 de victime, iar autoritățile și-au exprimat speranța că acest gest va determina și alte companii germane să contribuie. De asemenea, oficialii și-au manifestat dorința ca firme precum Aldi și Otto să abordeze problema într-un mod mai serios.
Un studiu recent al Universității Humboldt din Berlin a scos la iveală numeroase cazuri de muncă forțată, fără a avea, însă, până acum consecințe concrete. Documentația ilustrează cum prizonierii politici erau obligați să producă diverse produse, inclusiv articole vândute de Aldi.
Regimul est-german a exploatat munca detinuților pentru a susține economia statului, între 15.000 și 30.000 de prizonieri fiind forțați anual să muncească în condiții dure. Conform rapoartelor, refuzul muncii venea cu pedepse severe, inclusiv izolare și retragerea privilegiilor. Aceste măsuri inumane subliniază gravitatea situației din timpul comunismului est-german.
