Politicianul olandez Mark Rutte, numit să gestioneze relaţia delicată a NATO cu Donald Trump, pare să fie pe cale să-şi încheie cu succes primul summit în calitate de secretar general, după ce a obţinut un proiect de acord privind creşterea cheltuielilor europene pentru apărare aşa cum doreşte preşedintele SUA, relatează Reuters, preluată de news.ro. Rutte este cunoscut pentru abilitatea sa de a negocia în situaţii politice şi financiare delicate şi nu a părut afectat vineri trecută, când Spania a pus sub semnul întrebării, în ultimul moment, angajamentul său faţă de obiectivul de cheltuieli de 5% din PIB, pe care membrii ar trebui să îl accepte la Haga. Dar, chiar dacă tensiunile legate de bugetele militare s-au atenuat, au apărut noi incertitudini, pe fondul bombardamentelor americane asupra instalaţiilor nucleare iraniene, care au umbrit planurile atent pregătite de Rutte pentru summit. În vârstă de 58 de ani, Rutte nu este doar un comunicator neobosit şi un analist abil, ci şi un prodigios constructor de prietenii, a declarat Ron Fresen, care a acoperit cei 13 ani ai mandatului său de prim-ministru olandez pentru postul public de televiziune NOS. Dacă summitul potenţial incomod din oraşul natal al lui Rutte, Haga, va fi un succes, „acest lucru se va datora în mare parte abilităţii sale politice”, a declarat Fresen, autorul cărţii „Misterul Rutte”. Rutte şi-a anunţat interesul pentru funcţia de şef al NATO într-un interviu acordat postului local de radio Den Haag FM, în 2023, când era împreună cu Fresen. „Ulterior, mi-a spus că a făcut o greşeală şi că nu intenţiona să-şi anunţe candidatura”, a declarat Fresen, „la care i-am răspuns: «Tu nu faci greşeli de genul ăsta»”. Primele sale luni la NATO Rutte şi le-a petrecut în mare parte ocupându-se de Trump mai degrabă decât de adversarii externi, spre frustrarea unor membri, a declarat Sten Rynning, director al Institutului Danez de Studii Avansate şi autor al cărţii „NATO: De la Războiul Rece la Ucraina, o istorie a celei mai puternice alianţe din lume”. Printre provocări s-au numărat ameninţarea lui Trump de a lua Groenlanda de la Danemarca, aliat în NATO, sugestia sa ca un alt aliat, Canada, să devină un stat al SUA, reducerea sprijinului acordat Ucrainei şi mustrarea preşedintelui acesteia, Volodimir Zelenski, în Biroul Oval. Rutte a orchestrat programul summitului pentru a evita noi tensiuni între Trump şi liderii europeni cu privire la modul de abordare a Rusiei în contextul invaziei sale pe scară largă în Ucraina în 2022. „Majoritatea, să spunem toţi aliaţii – cu excepţia Statelor Unite – consideră Rusia o ameninţare reală şi motorul apărării NATO. Dar nu şi Trump. El o vede ca o oportunitate, iar această diferenţă a crescut enorm”, a declarat Rynning. În loc să se ocupe de Rusia, China şi Iran, Rutte a afirmat că summitul este organizat pentru a fi un succes, „în sensul că se poate anunţa că alianţa este unită şi că există un acord în ceea ce priveşte cheltuielile pentru apărare”. Rutte este apropiat de Zelenski şi a susţinut fără rezerve Ucraina. Dar el se află într-o situaţie delicată în ceea ce priveşte rolul NATO. Zelenski nu a fost invitat la evenimentul principal, evitând astfel o posibilă confruntare cu Trump. El va participa doar la o cină premergătoare summitului. Cu toate acestea, dezacordul cu privire la Rusia, pus deoparte pentru moment, ar putea deveni în cele din urmă cea mai mare provocare pentru Rutte, a adăugat Rynning. Pentru Rutte, „nu este momentul să provoace fragmentarea alianţei”, a spus el, dar pe termen lung „va fi o provocare pentru leadershipul său”. Deocamdată, Rutte a încercat doar să-l asigure pe Trump că Europa este gata să-şi asume mai multe responsabilităţi pentru propria apărare. „Acest summit se referă la zona euro-atlantică, la asigurarea faptului că ne putem apăra împotriva ruşilor – ruşii care se reconstruiesc foarte rapid”, a declarat el luni reporterilor. Trebui să arătăm că „suntem capabili să ne apărăm împotriva Chinei, care îşi consolidează rapid capacităţile, inclusiv 1.000 de ogive nucleare până în 2030. Aşadar, trebuie să cheltuim mai mult, să producem mai mult, să menţinem Ucraina puternică”, a pledat secretarul general al NATO. În timpul celor patru mandate de prim-ministru, Rutte a condus Ţările de Jos prin pandemie, a format guverne de coaliţie care au depăşit diferenţele în materie de politică de azil, a mediat în timpul crizei datoriilor europene şi a adoptat o poziţie dură faţă de Putin după ce separatiştii susţinuţi de Rusia au ucis aproape 200 de cetăţeni olandezi prin doborârea unui avion de linie în estul Ucrainei. Fostul manager al Unilever ajungea adesea la sediul guvernului cu bicicleta, cu un măr în mână, sau în maşina sa Saab nespălată, locuind într-un apartament modest din Haga, oraş unde a continuat să predea săptămânal la liceu în timp ce conducea cabinetul. Necăsătorit şi fără copii, el îşi păstrează viaţa privată şi emoţiile departe de lumina reflectoarelor mass-media. De obicei bine dispus, el şi-a pierdut odată cumpătul cu Fresen, care trimisese o echipă de filmare pentru a relata un posibil eveniment de actualitate, care s-a dovedit a fi Rutte bând ceva cu prietenii. „M-a sunat furios şi mi-a spus că, dacă imaginile vor fi difuzate, nu va mai vorbi niciodată cu mine”, a povestit Fresen. Dar, câteva minute mai târziu, Rutte a sunat înapoi pentru a-şi cere scuze.