Noi dovezi ADN schimbă povestea cetățenilor din Pompei îngropați de Muntele Vezuviu
Update cu 9 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Noi dovezi ADN schimbă povestea cetățenilor din Pompei îngropați de Muntele Vezuviu
Recent, cercetătorii au făcut descoperiri surprinzătoare legate de victimele tragice ale erupției vulcanice care a distrus orașul antic Pompei în anul 79 d.Hr. Mulajele de ipsos realizate din golurile lăsate de corpurile descompuse au generat, de-a lungul timpului, narațiuni emoționante despre oamenii care au murit acolo. De exemplu, s-a crezut mult timp că o mamă își ținea în brațe copilul, în timp ce alte teorii sugerau că două femei se îmbrățișau în ultimele momente. Aceste viziuni au fost contestate recent, pe baza noilor dovezi ADN.
Alissa Mittnik, cercetătoare la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Germania, a declarat că studiul recent infirmă acele interpretări tradiționale. Conform cercetării, se pare că persoana identificată anterior ca mamă era, de fapt, un bărbat, iar una dintre cele două femei presupuse a fi împreună cu el era la rândul său un bărbat. Acest lucru sugerează că viziunea noastră modernă asupra relațiilor de gen și familial nu se aplică în mod necesar societăților antice.
Cercetarea, care a fost publicată în revista Current Biology, a implicat analiza ADN-ului din scheletele a 14 mulaje care au fost în curs de restaurare. Dintre acestea, se remarcă "casa brățărilor de aur", unde au fost găsite rămășițele a patru indivizi ce păreau a fi parte din aceeași familie, dar ADN-ul a confirmat că aceștia erau bărbați și nu aveau legături de rudenie.
Cercetătorii au descoperit că cetățenii din Pompei proveneau din medii diverse, cu rădăcini în mare parte din imigranți din estul Mediteranei, evidențiind astfel o circulație culturală dinamică în cadrul Imperiului Roman. Studiul se bazează pe anterioare cercetări din 2022, când cercetătorii au reușit pentru prima dată să secvențieze genomul unei victime din Pompei.
Pompei, situat la circa 241 de kilometri de Roma, a fost îngropat sub un strat de cenușă și noroi în urma unei erupții care a durat mai bine de 24 de ore. La vremea respectivă, orașul avea o populație de aproximativ 20.000 de oameni, mulți dintre ei fiind acoperiți instantaneu de materialele vulcanice. Descoperirile recente, inclusiv mulaje realizate în secolul XIX, continuă să ofere noi perspective asupra vieților cetățenilor din Pompei, care au fost uitate timp de aproape două milenii, până când un fermier le-a dat din nou atenție, în 1748.
Descoperirile arheologice recente, incluzând rămășițele a două victime dintr-o casă, pe un pat, alături de bijuterii de valoare, conturează o imagine mai complexă a vieții sociale și culturale din orașul antic, susținând totodată necesitatea reevaluării interpretărilor istorice bazate pe prejudecăți moderne.
