Norvegienii simt vinovăție din cauza traiului lor confortabil
Update cu 11 luni în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Simona Stan

Norvegienii simt vinovăție din cauza traiului lor confortabil
Mulți cetățeni din Norvegia experimentează sentimente de vinovăție pentru stilul lor de viață confortabil, conform afirmațiilor Elisabeth Oxfeldt, profesoară de literatură scandinavă la Universitatea din Oslo. Aceștia, mai ales cei care fac parte din clasele privilegiate, își compară din ce în ce mai mult condițiile de trai cu cele ale persoanelor care se confruntă cu sărăcia, relatează BBC.
Oxfeldt subliniază faptul că "am văzut apariția vinovăției pentru viețile privilegiate ale oamenilor, într-o lume în care alții suferă." Norvegia, care dispune de cele mai mari rezerve de petrol din Europa după Rusia, este considerată una dintre cele mai bogate țări ale lumii. Economia sa este aproape de două ori mai puternică decât a Regatului Unit și depășește chiar economia Statelor Unite.
Domeniul economic norvegian beneficiază de un excedent bugetar remarcabil, venitul național depășind cheltuielile. Această situație stă în contrast cu majoritatea țărilor care sunt nevoite să se împrumute pentru a-și acoperi deficitele bugetare.
Oxfeldt este o expertă în cum literatura, filmele și serialele TV scandinave reflectă cultura contemporană, menționând că acestea abordează din ce în ce mai mult tema vinovăției generate de bogăția Norvegiei. "Urmărind literatura, filmele și serialele contemporane, am constatat că contrastul dintre sinele fericit, norocos sau privilegiat și 'celălalt', care suferă, a provocat sentimente de vinovăție, neliniște, disconfort sau rușine. Nu toată lumea se simte vinovată, dar mulți se simt," adaugă Oxfeldt.
Recent, dramele norvegiene au început să includă scenarii în care membri ai "clasei privilegiate" se folosesc de serviciile angajaților migranți, care locuiesc în condiții dificile. De asemenea, femeile conștientizează că au atins egalitatea de gen la locul de muncă, bazându-se pe bone prost plătite din țări sărace pentru a-și îngriji copiii. Aceste aspecte intervin pe fondul deciziei guvernului norvegian din martie, care a oprit acordarea de permise de muncă pentru bone au-pair provenind din țări în dezvoltare.
Mai multe organizații ridică întrebări cu privire la natura etică a bogăției Norvegiei. De exemplu, în ianuarie, Financial Times a publicat informații despre uleiul de pește obținut din pești capturați pe coastele Mauritaniei, folosit ca hrană în fermele de somon din Norvegia. Grupul de presiune pentru mediu, Feedback Global, a afirmat că "apetitul vorace al industriei somonului norvegian pentru peștii sălbatici duce la pierderea mijloacelor de trai și la malnutriție în Africa de Vest, creând un nou tip de colonialism alimentar."
Guvernul din Norvegia a răspuns că dorește "să asigure furaje durabile" și că lucrează pentru "folosirea crescută a materiilor prime locale." Norvegia își exprimă, de asemenea, dorința de a face o tranziție către o economie mai ecologică, investind în tehnologii pentru energie solară, eoliană offshore și în producția de alge pentru alimentație și medicamente.
Datorită bogăției sale bazate pe petrol și gaze, orele de lucru în Norvegia sunt adesea mai scurte, drepturile angajaților sunt mai puternice, iar sistemul social este mai generos. Aceasta a contribuit la statutul Norvegiei ca una dintre cele mai fericite țări din lume, ocupând în prezent locul șapte în raportul World Happiness Report.
Cu toate acestea, Borre Tosterud, un investitor pensionar, subliniază că "dependența totală a Norvegiei de câștigurile din petrol" a dus la un buget guvernamental mult prea mare, un sector public supradimensionat și lipsa forței de muncă care afectează sectorul privat. "Nu este sustenabil," adaugă el.