Uniunea Europeană rămâne un punct de stabilitate într-o lume care se confruntă cu tot mai multe provocări. Realegerea Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat la șefia Comisiei Europene arată că Europa este hotărâtă să apere cu forță valorile democratice. Cum va arăta noua Comisie, ce portofolii noi apar și mai ales, ce șanse are România să negocieze o poziție de comisar european cu greutate? Căutăm răspunsuri la toate aceste întrebări alături de diplomatul european Cosmin Dobran, într-o nouă ediție a emisiunii Pașaport diplomatic. Cristina Cileacu: Cosmin Dobran, diplomat european, bine ați venit la Pașaport diplomatic. Cosmin Dobran: Bună ziua! Ursula von der Leyen a fost aleasă pentru un al doilea mandat ca preşedinte al Comisiei Europene. Pentru a fi sigură că obţine sprijinul celei mai mari părţi a deputaţilor din Parlamentul European, von der Leyen şi-a regândit propunerea de program politic, ca să atragă de partea sa şi politicieni din taberele verzilor şi conservatorilor. Măsurile care i-au atras de partea sa pe cei din partide care nu o susţineau în mod firesc au fost împachetate ca soluţii pentru stimularea economiei. O dată securizată poziţia de preşedinte al Comisiei Europene, urmează alegerea noilor membri ai instituţiei, comisarii europeni. Cristina Cileacu: Avem o nouă Comisie Europeană, se face acum o nouă Comisie Europeană, avem aceeași președintă de Comisie. Cum urmează calendarul alegerii noilor comisari și ce poziții noi apar? Cosmin Dobran: Deci, după acest moment important, care practic a confirmat viitorul președinte al Comisiei Europene, președinta Comisiei Europene va transmite tuturor statelor membre, celor 27 state membre scrisori prin care va invita să numească comisari pentru toate cele 27 posturi de comisari. În aceste scrisori ne așteptăm să fie o invitație foarte clară pentru a desemna un bărbat și o femeie. Acesta este un punct foarte important pentru președinta Comisiei Europene, nu numai din punct de vedere al egalității de gen, dar și prin prisma diversificării profilurilor care practic vor fi nevoie pentru viitoarea configurație a Comisiei Europene. Cristina Cileacu: Avem o serie de propuneri pe care le auzim din România. Ce ar fi cel mai bine să negociem la nivel de comisar european? Cosmin Dobran: Rețineți, este o decizie politică. Practic, fiecare stat are dinamica politică internă. Din punct de vedere al tacticii, este foarte important dacă se pot desemna două persoane un bărbat și o femeie, pentru că acest lucru va mări plaja profilurilor de comisar pe care practic o țară sau alta ar dori să le aibe. Este important, de asemenea, ca profilul, cel al persoanelor care sunt desemnate să corespundă cât mai mult, dacă nu 100%, cu profilul posturilor de de comisari, pentru că în acest fel practic va fi mult mai ușor pentru luarea unei decizii de către președinta Comisiei Europene. Practic, de exemplu, ca să dea un exemplu, un profil economic ar trebui să aibe candidații care sunt desemnați ar trebui să aibe o activitate îndelungată și recunoscută la nivel la nivel european în domeniul respectiv. Audierile pentru cele 27 de poziţii de comisari europeni sunt recunoscute ca fiind dure. Cei care primesc nominalizarea pentru aceste funcţii din partea statelor membre au de dovedit mai întâi Ursulei von der Leyen că pot fi membri valoroşi ai noii echipe a Comisiei Europene. Până la urmă, de aceşti oameni depinde succesul instituţiei şi al mandatului preşedintei. Urmează apoi interviurile cu Parlamentul European, unde orice slăbiciune va fi analizată şi propunerea de comisar UE poate fi anulată. România a mai avut în trecut politicieni respinşi pentru această funcţie. Cristina Cileacu: Și cum se fac audierile? Întâi vorbește președinta cu ei, ulterior ajung în Parlament. Care este procesul și cât de simplu sau complicat este? Cosmin Dobran: Procesul nu este foarte complicat. Practic este o discuție cu președinta Comisiei Europene. Bineînțeles că sunt discutate principalele probleme, care sunt provocările, care sunt soluțiile. Este și o dinamică politică, pentru că viitoarea președinta Comisiei Europene va trebui să practic să echilibreze posturile din interiorul Colegiului cu dinamica politică care de altfel, este și în Parlamentul European. Deci este un. Este un exercițiu destul de destul de complicat. Ceea ce e important pentru pentru noi, pentru România, dar și pentru alte state membre este ca profilul lor, care vor fi desemnate să corespundă foarte, foarte bine cu ceea ce este nevoie din punct de vedere al pregătirii profesionale și, bineînțeles, din punct de vedere al activității politice, pentru că va fi foarte multă nevoie de dialog și de discuții foarte delicate între Consiliu, între statele membre și Parlamentul European. Fiecare stat UE are o expertiză şi ca atare, poziţia de comisar european ar trebui negociată în raport cu acest atu. În plus, interesele fiecărei ţări contează major în urmărirea unei poziţii cât mai semnificative în noua Comisie Europeană. Cristina Cileacu: Dacă punem puțin politica la o parte, cum anume sau ce anume ar fi cel mai bine pentru România, având în vedere expertiza, experiența pe care o avem în zona diplomatică și în zona europeană? Ce ar fi cel mai bine să alegem? Ce ar fi cel mai bine să negociem din pentru poziția de comisar al României?Cosmin Dobran: Aici discuția este un pic mai complicată, pentru că practic punctul de pornire sunt orientările politice care au fost prezentate practic la Strasbourg de către viitoarea președinte a Comisiei Europene. Și aici notăm câteva priorități foarte interesante pe partea de apărare și securitate. Pe partea de angajament în sud. Practic, viitoarea președintă a Comisiei Europene a anunțat un post de comisar pentru Mediterana foarte interesant, precum și alții, un post de comisar pentru apărare. Deci acesta este punctul de pornire. Al doilea pas. trebuie identificați candidații. Trebuie identificate profilurile necesare pentru că o experiență îndelungată în aceste zone practic va ajuta foarte mult în procesul de desemnare a viitorului comisar european. Dacă statele membre decid să trimită două persoane, un bărbat sau o femeie, bineînțeles că marja de negociere crește, pentru că practic poți să atingi mai multe profile prin desemnarea a doi candidați. Din punct de vedere al României, bineînțeles, cu partea de politică externă, partea de vecinătate este foarte importantă. Avem câteva procese de lărgire a Uniunii Europene spre Est, extrem de importante pentru noi, Republica Moldova. Nu mai e nevoie să mai menționez, dar și Ucraina foarte important, precum și câteva provocări foarte serioase din punct de vedere al apărării și al securității. Bineînțeles, războiul din Ucraina este cel mai important dosar care se discută la ora actuală în Bruxelles. Cristina Cileacu: Erau o serie de, să le numim glume, apropos de noile poziții de comisar create. Se vorbea despre acest comisar pe care l-ați menționat pentru zona mediteraneană și se spunea despre el că probabil va fi comisar pentru uleiul de măsline și motociclete Vespa. Cât de mult din aceste poziții chiar vor fi foarte importante și cât de multe dintre ele probabil, fac parte dintr-o serie de promisiuni pe care Ursula von der Leyen le-a făcut atunci când a negociat noua sa poziție de șef al Comisiei Europene. Cosmin Dobran: Este normal ca viitoarea președintă a Comisiei Europene să aibă discuții foarte clare cu principalele grupuri politice democratice din Parlamentul European. Este un proces normal, pentru că, în primul rând trebuie să ia temperatura, să vadă care sunt prioritățile. Aceste grupuri politice și-au definit deja în acele manifeste pe care le-au agreat înainte de aceste discuții la Strasbourg, și-au definit prioritățile și este normal, ca președintă a viitoarei Comisii Europene, să fie atentă la aceste priorități. Acum, din punct de vedere al profilelor care care vor fi în viitoarea Comisie Europeană, profilul de comisar pentru Mediterană, dincolo de glumă, bineînțeles, toată lumea apreciază umorul, dar va fi un portofoliu foarte complicat, pentru că este pentru prima oară când va fi un portofoliu de comisar geografic. Bineînțeles că acest acest post de comisar, supranumită geografie pe Mediterana, este extraordinar de important, pentru că este imediata vecinătate a Uniunii Europene. Deci va fi un post cu foarte multă responsabilitate politică și care va acoperi practic o paletă foarte largă de de subiecte securitate, economie, migrație, lucruri care sunt foarte, foarte importante pentru întreaga Uniune Europeană. Protestele fermierilor europeni au pornit de la măsurile dure de protecţie a mediului pe care Comisia Europeană le dorea implementate. Ca să treacă prin alegerile pentru un nou Parlament European, situaţia a fost dezamorsată temporar în favoarea fermierilor. Dar lucrurile nu sunt încă lămurite, iar Ursula von der Leyen a croşetat o serie de propuneri care să echilibreze toate perspectivele. Rămâne de văzut cum se vor implementa. Cristina Cileacu: Ne amintim foarte bine, înainte de alegerile europarlamentare din iunie, am avut câteva luni de proteste ale fermierilor în toată Europa, tocmai pentru că marea problemă era propunerea Green Deal, deci tot ce înseamnă schimbările pe care Comisia Europeană vrea să le facă pe zona de mediu și fermierii din Europa erau extrem de revoltați. De partea cealaltă, Ursula von der Leyen a reușit să obțină și un număr semnificativ de voturi ale Partidului Verzilor în Parlamentul European. La ce să ne așteptăm? Vor fi implementările așa cum le doresc verzii sau va găsi un un echilibru? Ne așteptăm la promisiuni foarte sofisticate, foarte ample în ceea ce privește schimbările de mediu? Cosmin Dobran: Va fi o negociere, asta este foarte clar. Negocierile vor fi mult mai dificile decât în configurația politică din Parlamentul anterior, deoarece sunt mai multe grupuri politice, plus că numărul de europarlamentari pe care aceste grupuri politice îl au este mult mai fărâmițat, dacă vreți, este mult mai fragmentat, deci acesta practic va complica procesul de negociere. Dar compromisul și negocierile sunt ceva care practic fac parte din ADN-ul de la Bruxelles. Deci mă aștept ca acest toate aceste dosare care sunt legate de mediu, dar care sunt legate și de reformele care sunt necesare în Politica Agricolă Comună să fie foarte prezente, indică în lucrare activitatea comisarilor europeni și viitoarea activitate a președintei Comisiei Europene. Cristina Cileacu: Vedem că într-adevăr avem ceea ce estimam cam toți, respectiv extremă dreaptă, destul de puternică în Parlamentul European, cu toate acestea, nu suficient de puternică încât să o împiedice pe Ursula von der Leyen să și înceapă un al doilea mandat. Cum va fi coabitarea cu extrema dreaptă în în tot ce înseamnă noua formulă? Noile instituții euro care acum își schimbă personalul, instituțiile sunt aceleași la nivelul Uniunii Europene. Cosmin Dobran: Coabitarea va fi interesantă. Cred că este cuvântul care exprimă probabil cel mai bine situația actuală. Este adevărat că, practic, votul de ieri de la Bruxelles a arătat o majoritate confortabilă pentru postul de președinte al Comisiei Europene. Negocierile însă vor fi foarte mult influențate de fiecare dosar în parte, iar aceasta este o practică foarte, foarte normală, pentru că dinamicile vor fi diferite. Impactul diverselor politici care vor fi agreate la nivel european va fi diferit în statele membre și bineînțeles că și europarlamentarii se uită foarte atent la acest impact și în funcție de acesta se definesc și strategiile. Se definește și votul care are loc în diverse diverse comitete și, mai departe, negocierile cu statele membre și și Consiliul Uniunii Europene. Apărarea Europei este una dintre cele mai serioase discuţii care se poartă între politicienii europeni, indiferent că sunt la Bruxelles sau la nivel naţional, în cele 27 de state membre. Războiul început de ruşi în Ucraina nu este decât o dovadă că subiectul este vital pentru existenţa Uniunii Europene şi supravieţuirea democraţiei. Cristina Cileacu: În discursul său pentru al începutul celui de-al doilea mandat ca președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a vorbit și despre o Europă care să devină mai stabilă din punct de vedere militar din punct de vedere al apărării, mai precis. Se va miza mai mult pe asta în în următorul mandat. La ce să ne așteptăm? Cosmin Dobran: Absolut, pentru că acesta este una dintre provocările cele mai importante pentru întreaga Uniune Europeană. Practic, mă aștept ca tot ce ține de apărare, tot ce ține de securitate să crească foarte mult ca și importanță. Ce va însemna acest lucru, vom avea o primă o primă idee mai exactă în discuțiile pe viitorul buget al Uniunii Europene, deci practic discuțiile vor începe deja în 2025, doar ca să reamintesc că actualul cadru multianual financiar este până în 2027 și atunci va fi practic un moment foarte important, pentru că, bineînțeles, bugetul este finit și atunci vor trebui să fie făcute alegeri foarte clare în ceea ce privește bugetele alocate pentru apărare, bugetele alocate pentru celelalte politici externe. Deci atunci vom ști mult mai exact cum, care vor fi propunerile pe care viitoarea președinta Comisiei Europene le va face. Deci este important, este că în practică toate aceste provocări care există, toată lumea le recunoaște, dar până la urmă și prioritățile trebuie să fie ordonate, deci practic trebuie să faci o ierarhie a priorităților. Bineînțeles că războiul din Ucraina și toate provocările pe care le avem nu numai în est, dar și în sud, sunt foarte multe crize în desfășurare la ora actuală în Africa, acestea necesită cheltuieli mult mai mare în zona de apărare, în zona de securitate și, bineînțeles, evoluțiile politice din SUA vor influența foarte mult aceste aceste discuții. Cristina Cileacu: Da, acum Europa este practic stabilă. Asta este mesajul pe care îl vedem. În egală măsură însă, vedem că în interiorul Europei există aceeași voce care evită politicile europene, așa cum sunt ele aliniate și merge înspre direcții care sunt autocrate, ba chiar informează pe toată lumea ce agendă paralelă face. Vom vedea mai multe tipuri de măsuri în cel de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen împotriva lui Viktor Orban și a politicilor pe care încearcă să le facă. Cosmin Dobran: Pot să spun este că principala principalul atu pe care Uniunea Europeană îl are este unitatea. Deci, practic, în momentul în care există unitate la nivelul celor 27 de state membre, atunci forța Uniunii și obiectivele sunt mult mai ușor de ținut, mai ușor de atins, s-a văzut în timpul pandemiei și s-a văzut și în ceea ce privește Ucraina, unde practic toate deciziile care au fost luate până acum au fost luate cu unanimitate și acest lucru a luat prin surprindere foarte multe țări, Rusia, în primul rând, și este foarte bine, pentru că s-a văzut foarte clar că poate să acționeze hotărât în acest domeniu, care nu era până acum în domeniul tradițional la Bruxelles. În al doilea rând, apetitul, apetitul statelor membre pentru lipsa de unitate este din ce în ce mai mai scăzut, pentru că sunt decizii care trebuie luate foarte rapid. Evoluțiile de securitate, de multe ori se schimbă de la o lună la alta și atunci este nevoie de decizii rapide și practic orice element de blocaj generează foarte multe, foarte multe discuții politice. Deci mă aștept ca toate aceste măsuri de evitare a blocajului să crească în intensitate. Ce există? Există modalități prin diverse mecanisme europene prin care se poate se poate realiza acest lucru. Anvergura României la nivelul Uniunii Europene nu este suficient exploatată. Suntem o ţară mare în Europa, suntem printre cei mai mari susţinători ai blocului comunitar, dar încă nu conectăm bine politica de acasă cu cea de la Bruxelles şi încă se merge pe discursuri populiste. România este o ţară europeană şi participă activ la deciziile care se iau la nivelul Uniunii Europene. Cristina Cileacu: România are, desigur, mulți europarlamentari, va avea comisar european. Sunt foarte mulți români care lucrează în instituțiile europene, cum sunteți și dumneavoastră, lucrați în serviciul diplomatic al Uniunii Europene. Ce anvergură avem la Bruxelles astfel încât să obținem mai mult pentru România? Pentru că întotdeauna în România se vorbește despre ce obținem atunci când e vorba de instituții internaționale, atunci când e vorba de UE, atunci când e vorba de NATO. Ce înseamnă să obținem ceva?