Problemele MiG-35 și succesul continuu al MiG-29 în Rusia
Update cu 11 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Problemele MiG-35 și succesul continuu al MiG-29 în Rusia
Un avion care nu reușește să atingă performanțele predecesorului său poate genera semne de întrebare serioase, iar acesta este cazul aparatului MiG-35, versiunea modernizată a MiG-29. Deși MiG-29 a fost produs în peste 1.600 de unități și livrat în mai mult de 40 de țări, acesta continuă să fie fabricat, în timp ce MiG-35 are un număr distant de sub 10 unități construite, ceea ce nu este suficient pentru a atrage atenția, nici măcar a Kremlinului, conform raportului de la BulgarianMilitary.
Comparativ cu abordarea Statelor Unite, care comercializează fiecare nouă versiune F-16 cu succes, MiG-35 nu reușește să capteze interesul operatorilor existenți ai MiG-29. Acesta se datorează în mare parte realităților economice. MiG-29, având deja producția pe scară largă, este mai rentabil decât MiG-35, iar tranziția către noul model ar necesita investiții semnificative în infrastructură, formare și întreținere. Ținând cont de constrângerile bugetului de apărare al Rusiei, rămânerea la MiG-29 reprezintă o alegere mai practică.
MiG-29 continuă să fie un avion eficient pentru anumite roluri, cum ar fi apărarea aeriană și operațiunile tactice. Capacitățile sale sunt augmentate de infrastructura bine dezvoltată de logistică și întreținere din Rusia, ceea ce ajută la reducerea costurilor operaționale. Degajarea treptată a flotei de MiG-29 va necesita timp, iar aceasta va rămâne o parte esențială a forțelor aeriene ruse până când MiG-35 va fi mai răspândit.
Pe lângă aspectele economice, există și motive tehnice pentru menținerea ambelor avioane de luptă. De exemplu, Rusia dispune de modelele MiG-29SMT, care au fost modernizate în cadrul unui program de actualizare. Aceste avioane sunt echipate cu radarul avansat N010M Zhuk AESA, recunoscut pentru funcțiile sale îmbunătățite de urmărire și angajare, și care este capabil să urmărească până la 10 ținte simultan.
În contrast, MiG-35 ar fi trebuit să vină echipat cu radarul mai avansat Zhuk-AME, dar din cauza dificultăților de producție și fiabilitate, acest sistem nu a fost fabricat pe scară largă. Astfel, MiG-35 a fost dotat cu sisteme radar care nu au reușit să egaleze performanțele radarului MiG-29SMT.
Un alt aspect esențial este durata extinsă a testelor pentru MiG-35, care a fost mult mai lungă decât se anticipase, din cauza provocărilor tehnice și financiare. Cerințele armatei ruse, necesitatea integrării armelor noi și complexitatea logistică au contribuit la întârzierile din dezvoltarea acestui avion, explicând în parte dependența continuă a Forțelor Aeriene Ruse de modelele mai vechi.
România a fost, de asemenea, un utilizator al avioanelor MiG-29. În anii '90, aeronavele MiG-29 ale României au fost propuse pentru modernizare, existând chiar un prototip la standardele NATO, cunoscut sub numele de MiG-29 Sniper. Totuși, programul nu a fost continuat, iar în 2003, avioanele MiG-29 au fost retrase oficial după încercări nereușite de vânzare, guvernul orientându-se mai apoi către modernizarea MiG-21 LanceR. Potrivit celor spuse de Viorel Manole de la Asociația Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară (Patromil), România mai deține în prezent 18 aparate MiG-29, acestea fiind păstrate în conservare cu resurse intacte.
