Proteste masive în Israel privind eliberarea ostaticilor din Gaza
Update cu 10 luni în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Simona Stan

Proteste masive în Israel privind eliberarea ostaticilor din Gaza
Israeliienii își manifestă din nou furia față de guvernul lor, nemulțumiți de eșecul acestuia de a negocia eliberarea ostaticilor încă deținuți de Hamas în Gaza. Peste 300.000 de protestatari au ieșit în stradă în ultimele zile, unii adunându-se în fața reședinței prim-ministrului Benjamin Netanyahu și a ambasadei Statelor Unite. De asemenea, prima grevă națională de la atacurile Hamas din octombrie 2022 a blocat țara, subliniind nemulțumirea generală a populației.
Protestele au fost declanșate de descoperirea cadavrelor a șase ostatici, care au fost executați de Hamas înainte ca Forțele de Apărare Israeliene (IDF) să îi localizeze. Premierul Netanyahu și-a cerut scuze în fața familiilor victimelor, evidențiind astfel o nouă eră de neîncredere între guvern și cetățeni. Analizând situația, cercetătorul Ran Porat de la Universitatea Monash a subliniat că starea de anxietate în rândul populației devine tot mai gravă.
Protestele au fost o constantă în viața israeliană din ianuarie 2023, când a fost înființat cel mai de dreapta guvern din istoria țării. De-a lungul anului, cetățenii au ieșit în stradă pentru a-și exprima dezacordul față de propunerile de reformă judicială care vizează limitarea puterilor Curții Supreme. În contextul atacului terorist din 7 octombrie 2022, familiile ostaticilor au organizat mitinguri pentru a cere guvernului să găsească soluții, inclusiv prin concesii față de Hamas.
În urma atacului din 7 octombrie, aproximativ 250 de persoane au fost răpite, dintre care peste 100 au fost eliberate în urma unui schimb de prizonieri în noiembrie. Se estimează că în prezent aproximativ 100 de ostatici mai sunt captive, dintre care 35 ar putea fi decedați.
Negocierile pentru un armistițiu, mediate de Statele Unite, Egipt și Qatar, nu au dus la rezultate clare. Este așteptat ca SUA să propună în curând un acord ce trebuie acceptat sau refuzat de ambele părți. Hamas solicită o retragere completă a Israelului din Gaza, în timp ce Israelul cere menținerea unei prezențe militare în anumite zone.
Netanyahu s-a confruntat cu o presiune politică considerabilă din partea aliaților săi de extremă dreapta, care amenință cu demiterea guvernului dacă acesta acceptă un acord pe care îl consideră inacceptabil. În același timp, ministrul apărării, Yoav Gallant, l-a acuzat pe premier că împiedică orice șansă de negociere pentru a-și menține poziția politică.
De la atacurile din 7 octombrie, aproximativ 60.000 de israelieni au fost forțați să își părăsească locuințele din cauza amenințărilor continuate ale Hezbollah, organizație teroristă aflată la granița cu Libanul. Eșecul guvernului de a prioritiza siguranța ostaticilor a fost amplificat de comentariile insensibile ale unor oficiali de rang înalt.
Pe fondul acestor tensiuni, Histadrut, organizația-umbrelă a sindicatelor israeliene, a organizat o grevă națională, care a provocat închiderea temporară a mai multor sectoare, inclusiv a aeroportului Ben Gurion. Deși protestele arată o emoție profundă în rândul populației, schimbările imediate în politica guvernamentală par puțin probabile.
Netanyahu beneficiază de susținerea unor fragmente de electorat de dreapta, ceea ce îl face reticent în a face concesii către Hamas. În același timp, riscurile politice rămân mari, în special în contextul procesului său pentru fapte de corupție. Indiferent de circumstanțe, viitorul pentru familiile ostaticilor pare sumbru, în timp ce societatea israeliană așteaptă în continuare o soluție. Numai după închiderea acestui capitol dureros vor putea începe adevăratele eforturi de reconciliere și pace.