Președintele francez Emmanuel Macron l-a criticat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu pentru remarcile sale „josnice” și „eronate”, după ce premierul israelian a afirmat că antisemitismul a „crescut” în Franța, în urma deciziei guvernului de la Paris de a recunoaște statul palestinian, în luna septembrie a acestui an, a anunțat The Guardian. Într-o declarație publicată marți seara, biroul președintelui francez a respins afirmația lui Netanyahu. „Analiza care sugerează că decizia Franței de a recunoaște statul Palestina în septembrie este cauza creșterii violenței antisemite în Franța este eronată, abjectă și nu va rămâne fără răspuns”, se arată în document. „Perioada actuală necesită seriozitate și responsabilitate, nu generalizări și manipulare”. Relațiile dintre cei doi lideri sunt tensionate încă din luna iulie, când Macron a anunțat că Franța va deveni prima mare putere occidentală care va recunoaște statul palestinian la Adunarea Generală a ONU de luna viitoare, în speranța de a aduce pacea în regiune. La acea vreme, Netanyahu, care este căutat de Curtea Penală Internațională pentru acuzații de crime de război în Gaza, a criticat decizia, afirmând că Franța „recompensează terorismul”. El a adăugat: „Un stat palestinian în aceste condiții ar fi o rampă de lansare pentru anihilarea Israelului, nu pentru a trăi în pace alături de acesta”. Această mișcare înseamnă că Franța se va alătura grupului de membri ai ONU - cel puțin 145 din 193 - care recunosc sau intenționează să recunoască un stat palestinian, potrivit unui bilanț realizat de agenția de știri Agence France-Presse. Într-o scrisoare trimisă lui Macron la începutul acestei săptămâni, Netanyahu l-a acuzat pe președintele francez că nu face suficient pentru a combate creșterea alarmantă a antisemitismului în Franța. „Apelul dumneavoastră pentru un stat palestinian alimentează acest antisemitism”, a scris Netanyahu. O scrisoare similară, cu un text aproape identic, ar fi fost trimisă și prim-ministrului Australiei la începutul acestei săptămâni. Răspunzând la aceste acuzații, biroul lui Macron a declarat că Franța „își protejează și își va proteja întotdeauna cetățenii evrei” și că, din 2017, președintele a cerut în mod sistematic guvernului să „ia cele mai puternice măsuri posibile împotriva autorilor actelor antisemite”. Conform ultimelor cifre ale Ministerului de Interne francez, între ianuarie și mai anul acesta au fost raportate 504 acte antisemite în toată țara, ceea ce sugerează o scădere de 24% față de anul precedent. Cu toate acestea, cifrele rămân ridicate, adică dublu față de numărul incidentelor raportate în aceeași perioadă din 2013. Membrii comunității evreiești din Franța, una dintre cele mai mari din lume, au avertizat în repetate rânduri că actele antisemite au crescut de când Israelul a lansat războiul în Gaza, ca răspuns la atacul Hamas din 7 octombrie 2023. Cel mai recent, tăierea unui măslin plantat în memoria unui tânăr evreu francez, torturat până la moarte în 2006, a stârnit indignare, Macron promițând să pedepsească un act de „ură antisemită”. Tensiunile dintre Israel și aliații săi tradiționali au crescut în ultimele săptămâni după promisiunea lui Macron de a recunoaște un stat palestinian - o mișcare care a stârnit reacții similare din partea Marii Britanii, Canadei și Australiei. Săptămâna aceasta, după ce i-a trimis prim-ministrului australian o scrisoare în care îl acuza că alimentează antisemitismul prin decizia sa de a recunoaște un stat palestinian, Netanyahu și-a dublat marți criticile la adresa lui Anthony Albanese, spunând că este un „politician slab care a trădat Israelul”. Albanese a respins acuzațiile. „Nu iau aceste lucruri personal”, a declarat el reporterilor miercuri. „Îi tratez cu respect pe liderii altor țări. Interacționez cu ei într-un mod diplomatic.” La câteva ore după ce biroul său a avut o dispută cu Netanyahu, Macron a subliniat planurile de a coprezida o conferință privind soluția celor două state cu Arabia Saudită, la New York, în septembrie. Emmanuel Macron a făcut acest anunț în timp ce critica planurile Israelului de a lansa o „ofensivă militară în Gaza”, scriind pe rețelele sociale că aceasta „nu poate duce decât la un dezastru pentru ambele popoare și riscă să arunce întreaga regiune într-un ciclu de război permanent”. Presiunea globală asupra Israelului pentru a rezolva situația din Gaza, unde au fost ucise cel puțin 62.000 de persoane, iar blocada completă a ajutoarelor care intră pe teritoriul palestinian a dus la condiții de foamete generalizată, a crescut. În iulie, două dintre cele mai respectate organizații pentru drepturile omului din Israel, B'Tselem și Physicians for Human Rights, au declarat că Israelul comite genocid împotriva palestinienilor din Gaza și că aliații occidentali ai țării au datoria legală și morală de a opri acest lucru.