Schimbările climatice alimentează incendii mai frecvente și mai intense în Europa
Update cu 1 an în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Cristina Preda

Schimbările climatice alimentează incendii mai frecvente și mai intense în Europa
Schimbările climatice accentuează frecvența și intensitatea incendiilor de vegetație pe întreg teritoriul Europei, conform unei analize întreprinsă de Deutsche Welle. În materialul său, publicația subliniază provocările cu care se confruntă continentul nostru pe măsură ce riscurile de incendii devin din ce în ce mai mari.
Datele studiilor arată că Europa investește sume uriașe pentru stingerea incendiilor de vegetație, lăsând prevenția în plan secund, doar câteva țări adoptând politici mai avansate bazate pe învățăturile din propriile experiențe tragice. Vară trecută, flăcările au devastat locuințe și plantații de măslini, în special în Grecia, unde un incendiu a distrus o zonă mai mare decât orașul New York, lăsând în urmă doar cenușă. Acest incendiu este cel mai mare înregistrat vreodată în Europa.
Creșterea temperaturilor și seceta prelungită contribuie la o vreme mai aridă, favorabilă incendiilor care se răspândesc rapid și furios. Datele din 2023 arată că incendii au ars o suprafață dublă față de Luxemburg, provocând pagube de peste patru miliarde de euro și eliberând 20.000 de tone de emisii de CO2, echivalent cu o treime din emisiile anuale din aviația internațională a UE.
„Incendiile de pădure devin din ce în ce mai semnificative,” declară Balazs Ujvari, purtător de cuvânt al Comisiei Europene. “Din ce în ce mai des întâlnim situații în care statele membre nu sunt capabile să facă față.” În prezent, răspunsul UE la incendii se concentrează pe extinderea capacităților de combatere prin mecanismul de protecție civilă și programul RescEU, oferind sprijin țărilor afectate de incendii extreme.
Anul trecut, flota de avioane, elicoptere și pompieri a UE și-a dublat dimensiunea, declanșând cea mai mare operațiune aeriană de intervenție în Grecia. Înainte de sezonul actual de incendii, UE alocase 600 de milioane de euro pentru extinderea flotei și 28 de avioane, patru elicoptere și 556 pompieri fiind staționați în patru țări predispose la incendii. De asemenea, UE furnizează imagini de supraveghere prin satelitul Copernicus pentru a ajuta la monitorizarea și combaterea incendiilor.
Cu toate acestea, unii oameni de știință și experți în politici susțin că UE ar trebui să investească mai mult în prevenirea incendiilor. Anna Deparnay-Grunenberg, eurodeputată germană, sugerează că 90% din fonduri se direcționează spre intervenție și doar 10% spre prevenire.
Alexander Held, expert principal la Institutul Forestier European, subliniază că pentru a preveni incendiile catastrofale, UE trebuie să promoveze gestionarea durabilă a terenurilor și soluții bazate pe natură. Printre măsurile propuse se numără rarefierea arborilor, reducerea vegetației inflamabile și promovarea diversității arborilor.
Julia Bognar, șefa programului de utilizare a terenurilor și climă din cadrul Institutului pentru Politica Europeană de Mediu, accentuează importanța ajustării metodelor de prevenire în funcție de climatul fiecărei țări. În sudul Spaniei, arderea controlată și crearea unui mozaic de utilizări diferite ale terenurilor se dovedesc eficiente. În Europa Centrală, promovarea pădurilor mixte și umede ar putea îmbunătăți reziliența la incendii.
Există excepții notabile ca Portugalia, care a schimbat abordarea după incendii devastatoare din 2017, concentrându-se pe gestionarea pădurilor și crearea de zone tampon. Franța a introdus legislație ce impune curățarea vegetației de pe terenurile private.
Jesus San Miguel de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene atrage atenția că deși Comisia poate sprijini și consilia, responsabilitatea gestionării pădurilor revine statelor membre. San Miguel subliniază că prevenirea este un proces esențial și mai puțin costisitor pe termen lung comparativ cu intervenția de urgență.
În concluzie, pentru a răspunde eficient provocărilor impuse de schimbările climatice, Europa trebuie să își reorienteze strategia de la intervenție la prevenire, promovând măsuri pe termen lung și utilizând resursele în mod coordonat și eficient.