Statele membre ale NATO, care se reunesc începând de marţi la un summit la Haga, şi-au dat duminică acordul asupra creşterii treptate a cheltuielilor legate de apărare până la procentul de 5% din PIB până în anul 2035, după ce Spania, care a respins această propunere formulată de secretarul general al Alianţei, Mark Rutte, a obţinut o excepţie. Negociatorii celor 32 de state membre ale NATO au formulat în acest weekend o ultimă versiune a acordului care să fie semnat la summit şi să permită creşterea considerabilă a cheltuielilor pentru înarmare, dar care să ţină cont de obiecţiile exprimate de Spania, relatează agențiile internaționale de presă citate de Agerpres. Înţelegerea convenită astfel prevede creşterea de la 2% din PIB la 3,5% din PIB a angajamentului statelor membre pentru cheltuieli strict militare, plus 1,5% din PIB pentru cheltuieli de securitate într-un sens mai larg, conform propunerii deja avansate de secretarul general al NATO, Mark Rutte. Premierul socialist spaniol, Pedro Sanchez, care a respins această propunere, descriind-o ca fiind „nu doar iraţională, ci şi contraproductivă", a anunţat duminică în faţa presei compromisul pe care l-a obţinut. Astfel, a precizat el, Spania va aloca apărării 2,1% din PIB, „nici mai mult, nici mai puţin”, estimând că acest nivel de cheltuieli militare va fi suficient pentru a-şi îndeplini obligaţiile faţă de NATO. Un procent de 5% din PIB pentru apărare ar fi „disproporţionat, nenecesar” şi incompatibil cu asigurarea prestaţiilor sociale, a explicat premierul spaniol. Preşedintele american Donald Trump le-a cerut membrilor europeni ai NATO să-şi crească bugetele apărării la 5% din PIB, mult peste actualul angajament de 2% din PIB, nici acesta atins de 9 din cele 32 de state membre ale Alianţei. Prin urmare, secretarul general al NATO, Mark Rutte, care în ianuarie le-a sugerat statelor membre ale Alianţei să crească cheltuielile militare prin diminuarea celor pentru pensii, Sănătate sau asistenţă socială, a propus oficial ca liderii acestor state să accepte la summitul de săptămâna viitoare creşterea bugetelor apărării la 5% din PIB, dar defalcat în 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiţii în sectoare conexe, precum infrastructura, apărarea cibernetică, etc. El a precizat că, spre deosebire de cazul acordului din anul 2014, când aliaţii au stabilit să-şi crească bugetele apărării până la 2% din PIB într-un orizont de timp de 10 ani, obiectivul pe care-l urmăreşte la summitul NATO de luna aceasta este ca statele membre să se angajeze asupra unor „planuri anuale care să indice creşterea (bugetelor apărării) pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%". Secretarul general al NATO a susţinut că nu se poate spune că „nu sunt bani” pentru înarmare şi le-a cerut liderilor statelor membre să le explice acest lucru propriilor cetăţeni. „De aceea sunt politicieni, pentru a le prezenta faptele popoarelor lor şi a le spune: avem societăţi bogate, putem face asta. Dar, dacă nu acţionăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, însă (...) peste încă trei, patru sau cinci ani, chiar vom fi ameninţaţi”, crede Mark Rutte.