Ultimul interviu al lui Jens Stoltenberg ca secretar general NATO
Update cu 10 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Ultimul interviu al lui Jens Stoltenberg ca secretar general NATO
În ultima sa zi de mandat la conducerea NATO, după zece ani de activitate, Jens Stoltenberg a evitat să privească în urmă. Într-un interviu pentru revista Politico, el a împărtășit un regret important: faptul că intervenția Occidentală în favoarea Ucrainei, după ce Rusia a început să își anexeze teritorii în 2014, nu a fost suficient de fermă. "Dacă am fi livrat o fracțiune din armele pe care le-am furnizat după 2022, am fi putut, de fapt, să prevenim războiul", a afirmat Stoltenberg.
Stoltenberg a fost apreciat de majoritatea aliaților pentru abordarea sa diplomatică, evitând criticile publice la adresa vreunui membru al alianței, chiar dacă era convins că se poate face mai mult pentru a ajuta Ucraina. În ultimele luni ale mandatului său, el a avut un rol activ în consolidarea ajutoarelor pentru Ucraina, asigurându-se că transferul de arme este sub controlul NATO, pentru a evita destabilizarea situației în cazul unei posibile reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă.
Un alt aspect important discutat de Stoltenberg se referă la scrisoarea trimisă de președintele rus Vladimir Putin în 2021, prin care acesta cerea oprirea extinderii NATO. Stoltenberg a menționat că cererile lui Putin nu au fost o surpriză, reamintind că Rusia a manifestat aceleași poziții și în anii anteriori.
În discuțiile cu privire la sprijinul acordat Ucrainei, Stoltenberg a indicat că provocările de coordonare între Statele Unite și aliații europeni au fost unele dificile, dar că astăzi NATO oferă un suport mai consistent și mai eficient Ucrainei decât în trecut. El a subliniat că războiul a început în 2014, nu în 2022, iar NATO ar fi putut interveni mai devreme pentru a stopa agresiunea rusă.
În ceea ce privește perspectivele de viitor, Stoltenberg a subliniat că NATO trebuie să rămână unită și puternică pentru a preveni orice amenințare militară din partea Rusiei. El a adăugat, de asemenea, că succesul NATO nu constă în provocarea unui război, ci în descurajarea acestuia.
Pe de altă parte, el a apreciat că este esențial ca aliații să investească mai mult în apărare, menționând progresele făcute, dar subliniind că 2% din PIB, cât este obiectivul istoric pentru cheltuielile de apărare, nu este suficient.
Stoltenberg a părăsit astfel funcția cu un sentiment de mândrie, lăsând în urmă o organizație mai puternică în fața provocărilor actuale, încredințându-se succesorului său, Mark Rutte, că va fi pe mâini bune.
Interviul complet cu Jens Stoltenberg este disponibil în publicația Politico.
