Ungaria populistului Viktor Orban preia președinția UE din 1 iulie: îngrijorări la Bruxelles
Update cu 11 luni în urmă
Timp de citire: 9 minute
Articol scris de: Maria Simionescu

Ungaria populistului Viktor Orban preia președinția UE din 1 iulie: îngrijorări la Bruxelles
În contextul unei creșteri a influenței extremei drepte în Europa, Ungaria sub conducerea populistului Viktor Orban, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Kremlinul, va prelua președinția Uniunii Europene începând cu 1 iulie. Această perspectivă provoacă îngrijorări la Bruxelles, având în vedere numeroasele dispute recente cu Budapesta. Analizând situația, France 24 se întreabă dacă Orban își va menține reputația de rebel al UE-27 sau va adopta rolul de elev model în următoarele șase luni.
În fiecare semestru, o țară membră UE preia conducerea Consiliului UE. Anul acesta, nu există prea mult entuziasm la Bruxelles pentru agenda stabilită până în 2030. De la 1 iulie, această funcție-cheie va fi ocupată de Ungaria lui Viktor Orban, cunoscută pentru promovarea unor democrații așa-zis "iliberale", atitudinea conciliantă cu Moscova și blocarea frecventă a deciziilor UE.
"Acest mandat este îngrijorător, deoarece Orban este foarte apropiat de Rusia și de Donald Trump, care ar putea câștiga alegerile în SUA în noiembrie. Această proximitate ar putea fi problematică și după alegerile din Franța, având un guvern mai conservator", a declarat Ernst Stetter, consilier special al președintelui Fundației Jean-Jaures pentru Europa, citat de France 24 și News.ro.
Pascale Joannin, directorul Fundației Robert Schumann, a menționat că europenii privesc cu prudență această președinție din cauza pozițiilor iconoclaste ale lui Orban, chiar și în rândul dreptei radicale. Rolul de președinte al Consiliului de miniștri al Uniunii Europene permite țării deținatoare să controleze agenda reuniunilor celor 27 de state membre. De la criza din Ucraina la problemele privind statul de drept și imigrația, Ungaria a blocat sau întârziat multe decizii.
"Circa 40% din deciziile UE legate de Ucraina sunt blocate", a declarat exasperat, la sfârșitul lunii mai, ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, la Bruxelles. Sub presiunea partenerilor săi, Budapesta a acceptat deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Kievul. Totuși, ajutorul militar de 6,6 miliarde de euro rămâne blocat, iar viitoarea președinție ungare nu pare intenționată să renunțe la dreptul de veto.
Viktor Orban, cunoscut pentru provocările sale, a adoptat un slogan controversat pentru acest mandat: "Make Europe Great Again", inspirat de Donald Trump. Eurodeputatul german Daniel Freund (Verzii) a spus că acest slogan sugerează dorința lui Orban de a conduce UE spre autocratie. "Este, de asemenea, jenant pentru UE, care are deja o greutate economică și geopolitică enormă", a adăugat Ernst Stetter.
Ministrul ungar al afacerilor europene, Janos Boka, a apărat acest slogan, explicând că se referă la o președinție activă, practicând sloganul "împreună suntem mai puternici, respectându-ne identitatea". În plus, Ungaria a anunțat organizarea unei slujbe pentru Europa la Bruxelles, în catedrala Saints-Michel-et-Gudule, pentru a marca începutul mandatului la 1 iulie.
Foaia de parcurs prezentată de Ungaria pentru acest mandat subliniază necesitatea de a controla frontierelor UE, de a reduce imigrația ilegală, de a proteja agricultorii de concurența neloială și de a semna un nou acord privind competitivitatea. Problemele legate de statul de drept și mediu, prioritare pentru președinția belgiană precedentă, vor trebui să aștepte.
În pofida controlului asupra agendei UE-27, președinția Ungariei va fi limitată de factori cum ar fi vacanța de vară tradițională și începutul unei noi legislaturi europene. "UE este acum într-o fază de tranziție. Între numiri la Comisie și Parlament, nimic extraordinar nu se va întâmpla până în decembrie. Această președinție, deși temută de unii, vine într-un moment oportun, limitând capacitatea lui Orban de a crea probleme", a spus Pascale Joannin.
Totodată, distribuția posturilor-cheie din UE, luând în considerare ponderea fiecărui grup politic, a fost deja decisă, incluzând renumirea Ursulei von der Leyen ca președinte al Comisiei Europene pentru a minimiza influența lui Orban asupra acestor numiri.
În alegerile europene recente, partidul lui Orban, Fidesz, a obținut cel mai slab rezultat din 2004 încoace, în timp ce adversarul său, Peter Magyar, a câștigat șapte din cele 21 de locuri disponibile pentru Ungaria în Parlamentul European. Pascale Joannin a evidențiat izolarea lui Orban chiar și în dreapta radicală a UE, Italia nefiind de acord cu pozițiile sale privind imigrația și Ucraina.
Înainte de preluarea mandatului, Orban a efectuat întâlniri cu lideri din Germania, Italia și Franța pentru a stabili limitele care nu trebuie depășite. Deși marja sa de manevră este relativ redusă, Orban, cunoscut pentru dorința de a fi în centrul atenției, ar putea încerca să își lase amprenta în aceste șase luni. "Va fi o președinție ca oricare alta, iar noi vom acționa ca un mediator imparțial", a promis Balint Odor, ambasadorul Ungariei la UE.
Potrivit lui Ernst Stetter, europenii îl cunosc bine pe Orban și știu că, deși încearcă lucruri noi, el este totuși dependent de Uniunea Europeană. Viktor Orban ar avea toate motivele să adopte o atitudine mai conformistă pentru cel puțin șase luni, având în vedere blocarea de către executivul european a 19 miliarde de euro destinate Ungariei în cadrul procedurilor legate de încălcarea drepturilor persoanelor LGBT+, a solicitanților de azil și a luptei împotriva corupției.