Uniunea Europeană începe negocierile de aderare cu Ucraina, în ciuda opoziției Ungariei

Uniunea Europeană (UE) a lansat marți, la Luxemburg, negocierile oficiale de aderare cu Ucraina, eveniment considerat „istoric” atât la Bruxelles, cât și la Kiev. Premierul ucrainean, Denis Smihal, a subliniat importanța începând negocierilor în deschiderea acestora, declarând: „O Ucraina puternică nu este posibilă fără UE, iar o UE puternică nu mai este posibilă fără Ucraina”.

Rusia a încercat prin toate mijloacele să oprească acest proces de aderare, care se preconizează a fi lung și dificil, urmând să integreze fosta republică sovietică în Europa. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat un „moment istoric”. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a comemorat cu așteptări pozitive deschiderea acestor negocieri peste doi ani de la începutul invaziei ruse. „Negocierile de aderare pe care le deschidem astăzi vor fi riguroase și exigente,” a afirmat Hadja Lahbib, ministrul belgian de Externe, țară care deține președinția Consiliului UE.

Statele membre UE au deschis, mai întâi în mod oficial, negocierile cu Ucraina, în cadrul unei Conferințe Interguvernamentale (CIG), urmând să deschidă o altă CIG cu Republica Moldova, o altă fostă republică sovietică candidată la aderare. Deschiderea acestor negocieri este rezultatul unui acord obținut după o luptă aprigă între 26 de state membre UE, care au trebuit să convingă Ungaria, condusă de Viktor Orban, să nu blocheze acest proces. Premierul ungar s-a opus cu vehemență oricăror negocieri de aderare cu Ucraina, considerând că nu este pregătită.

Ungaria, cel mai apropiat stat membru UE de Rusia lui Vladimir Putin, blochează și orice ajutor militar european destinat Kievului. Orban a acceptat, în cele din urmă, să se retragă de la masa summitului liderilor celor 27 de state, permițând celorlalți 26 de omologi să decidă deschiderea acestor negocieri cu Kievul și Chișinăul. După deschiderea acestor conferințe interguvernamentale, negociatorii vor analiza legislația din Ucraina și Republica Moldova pentru a verifica compatibilitatea cu legislația UE, un proces numit „screening”. De obicei, acest proces durează unul-doi ani, dar în cazul acestor două țări, lucrurile pot merge mai repede, având deja o idee clară asupra situației.

Este necesar un timp de câteva săptămâni sau luni pentru a deschide efectiv capitolele de negocieri. Este puțin probabil ca ele să fie deschise până la sfârșitul acestui an, mai ales în contextul în care Ungaria, reticentă la primirea Ucrainei, va prelua la 1 iulie președinția semestrială a Consiliului UE.

„Ucraina va fi un membru al Uniunii Europene și vom reuși să încheiem procesul până în 2030”, a promis vicepremierul ucrainean. Șefii de stat și de guvern ai UE au deschis calea acestor negocieri la jumătatea lunii decembrie 2023. Însă Budapesta a frânat până acum deschiderea oficială a negocierilor, considerând că nu sunt îndeplinite condițiile necesare.

Comisia Europeană a apreciat la 7 iunie că Ucraina și Republica Moldova au îndeplinit toate condițiile necesare unei aderări. În iunie 2022, UE a acordat Ucrainei statutul de stat candidat, un gest simbolic puternic la câteva luni după începutul războiului declanșat de Moscova, acordând același statut și Republicii Moldova.

Deschiderea negocierilor reprezintă doar o etapă într-un proces lung și dificil. O eventuală aderare a Ucrainei, o țară cu peste 40 de milioane de locuitori și o putere agricolă semnificativă, implică numeroase dificultăți, inclusiv cele legate de ajutoarele financiare de care ar trebui să beneficieze. UE a prevăzut să se reformeze pentru a face față acestei extinderi și pentru a-și îmbunătăți guvernanța și procesul decizional, deja complex în formatul actual de 27 de membri.