17 bugetari primesc 4.000 de euro pe lună pentru câteva ședințe
Update cu 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda

17 bugetari primesc 4.000 de euro pe lună pentru câteva ședințe
Un număr de 17 bugetari, inclusiv politicieni și funcționari din diverse ministere, primesc lunar câte 4.000 de euro doar pentru a participa la unele ședințe ale Comitetului Interministerial de la Exim Banca Românească. Acest comitet are rolul de a supraveghea activitatea băncii de stat. Conform surselor, anul acesta, statul român cheltuiește aproape 900.000 de euro pentru a le plăti acestor angajați.
Din cei 17 membri, mai mult de jumătate sunt reprezentanți ai Guvernului și ai Ministerului Finanțelor. Cu toate acestea, numele acestor bugetari sunt ținute în secret de multe dintre ministerele implicate. De exemplu, Ministerul Finanțelor are patru membri în comitet, inclusiv un secretar de stat care ocupă funcția de președinte al acestuia.
Comitetul a fost înființat în 2007, având inițial 13 membri. De-a lungul anilor, numărul acestora a crescut constant, iar membri actuali nu au pregătire în domeniul bancar de cele mai multe ori. Legislația prevede că comitetul trebuie să organizeze minimum două ședințe pe lună, iar fiecare membru primește 20% din salariul directorului general al băncii.
Reporterii au încercat să obțină informații despre numele reprezentanților din ministere. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că va comunica aceste informații în scris, dar nu a oferit detalii în fața camerelor de filmat. Situația este similară și în cazul Secretariatului General al Guvernului, unde politicienii reprezintă instituția în comitet.
Mihnea Drumea, secretar de stat în cadrul SGG, a refuzat să comenteze despre activitatea sa în comitet, menționând că subiectele ce țin de acest comitet sunt confidențiale. De asemenea, din Comitet mai face parte și un consilier al prim-ministrului, Radu Oprea.
Interpelările jurnaliștilor au scos la iveală că Ministerul de Interne a refuzat să comunice numele reprezentantului său, invocând legislația referitoare la datele cu caracter personal. În schimb, s-a aflat că posturile sunt ocupate de consilieri apropiați ai miniștrilor respectivi.
Sumele pe care le primesc acești bugetari pentru participarea la întâlniri ridică întrebări legate de eficiența și transparența cheltuielilor publice, iar opinia publicului devine din ce în ce mai critică față de aceste costuri. Criticii sugerează că ar fi suficient un număr mai mic de reprezentanți pentru a reduce cheltuielile statului.
În concluzie, situația actuală provoacă îngrijorare cu privire la gestionarea fondurilor publice și la lipsa de transparență în rândul bugetarilor care reprezintă statul în instituții cheie.