Criza sănătăţii mintale a copiilor a atins un punct critic, exacerbat de „expansiunea incontrolată” a reţelelor sociale, arată datele unui raport al grupului pentru drepturile copiilor KidsRight, publicat recent. Autorii studiului spun că „este un semnal de alarmă pe care nu-l mai putem ignora”. Peste 14% din copiii cu vârste între 10 şi 19 ani din întreaga lume se confruntă cu probleme de sănătate mintală, cu o rată medie a sinuciderilor la nivel global de 6 la 100.000 de adolescenţi cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani, potrivit cercetărilor realizate de KidsRights, care are sediul la Amsterdam, în colaborare cu Universitatea Erasmus din Rotterdam. „Raportul de anul acesta este un semnal de alarmă pe care nu-l mai putem ignora”, a declarat, într-un comunicat, Marc Dullaert, fondatorul şi preşedintele KidsRights, potrivit AFP, preluată de Agerpres. „Criza sănătăţii mintale şi/sau a bunăstării copiilor noştri a ajuns la un punct de cotitură, exacerbat de expansiunea necontrolată a platformelor de reţele sociale, care prioritizează engagement-ul în detrimentul securităţii copiilor”, a continuat el. KidsRight Index, un raport realizat anual de fundaţie, evaluează gradul de adeziune a celor 194 de ţări la drepturile copiilor şi analizează măsura în care statele depun eforturi pentru a îmbunătăţi aceste drepturi. În raportul pentru 2025, KidsRights a identificat o „corelaţie îngrijorătoare” între deteriorarea sănătăţii mintale a copiilor şi ceea ce organizaţia califică drept utilizarea „problematică” a reţelelor sociale, adică o utilizare compulsivă şi adictivă, cu un impact negativ asupra activităţilor zilnice ale utilizatorului. Lipsa datelor referitoare la sănătatea mintală a copiilor constituie o problemă majoră, potrivit raportului, şi denotă „o nevoie urgentă” de acţiune coordonată vizând abordarea impactului nociv pe care mediul digital îl are asupra copiilor şi adolescenţilor. „Asistăm la lupta guvernelor pentru a limita o criză digitală care este pe cale să remodeleze în mod fundamental copilăria”, a continuat Dullaert, îndemnând la prioritizarea bunăstării copiilor în detrimentul „profiturilor companiilor”. Raportul menţionează diferenţe regionale semnificative, Europa fiind regiunea unde copiii de 13 ani sunt cel mai expuşi riscului de utilizare problematică a reţelelor sociale, într-un procent de până la 13%, şi unde nivelul de dependenţă digitală a tinerilor de 15 ani este „fără precedent”, 39% dintre ei fiind într-un contact permanent cu prietenii prin intermediul reţelelor. Susţinută de Franţa şi Spania, Grecia a propus săptămâna trecută, cu prilejul unei reuniuni ministeriale desfăşurate la Luxemburg, reglementarea utilizarea platformelor online de către copii, în contextul temerilor privind caracterul lor adictiv. În februarie, mini-seria „Adolescence”, realizată de Netflix, a scos la iveală influenţele toxice şi misogine la care sunt expuşi tinerii în mediul online, ceea ce a determinat guvernele britanic şi francez să facă demersuri pentru includerea vizionării acestui program în şcoli. „Adolescence” a „scos la lumină preocupările mondiale privind reprezentare şi protecţia copiilor pe platformele digitale - dar avem nevoie de acţiune, nu doar de indignare”, a concluzionat Dullaert.