Încălzirea globală cauzată de activitatea umană a atins un „ritm fără precedent”, potrivit unui studiu publicat miercuri în Earth System Science Data. Cercetătorii avertizează că fereastra pentru limitarea creşterii temperaturii la 1,5°C este deja aproape închisă. Totuși, ei văd și un motiv de optimism: rata de creștere a emisiilor de carbon este pe un trend de încetinire. „Încălzirea provocată de om a crescut într-un ritm fără precedent în măsurătorile instrumentale, ajungând la 0,26°C în perioada 2014-2023”, afirmă oamenii de ştiinţă în studiul citat de AFP, potrivit News.ro. Constatarea este rodul muncii a aproape şaizeci de cercetători de renume, care au folosit metodele IPCC - experţii climatici mandataţi de ONU. Scopul studiului este de a furniza indicatori actualizaţi pe baza raportului IPCC, fără a mai aştepta următorul ciclu peste câţiva ani. Comparativ cu era preindustrială, această încălzire provocată de om a atins 1,19°C în acest deceniu, ceea ce reprezintă o creştere clară faţă de cifrele din ultimul raport publicat în urmă cu un an (+1,14°C în perioada 2013-2022). Numai în 2023, încălzirea atribuită activităţii umane a ajuns la 1,31°C. Încălzirea totală observată a fost de 1,43°C - deoarece variabilitatea naturală a climei a fost, de asemenea, un factor, începând cu fenomenul El Niño. Oamenii de ştiinţă intenţionează să furnizeze date actualizate în fiecare an, pentru a contribui la negocierile COP şi la dezbaterea politică, în condiţiile în care actualul deceniu este considerat decisiv pentru salvarea obiectivelor Acordului de la Paris din 2015, care vizează limitarea încălzirii globale la cât mai mult mult sub 2°C şi, dacă este posibil, la 1,5°C. Studiul apare într-un moment în care reprezentanţi din întreaga lume se întâlnesc la Bonn pentru a face să avanseze negocierile privind clima înaintea conferinţei COP29, programată să aibă loc la Baku la sfârşitul anului (11-22 noiembrie). Încălzirea globală este rezultatul emisiilor de gaze cu efect de seră - cauzate în principal de utilizarea masivă a combustibililor fosili (petrol, gaze, cărbune) - care au atins niveluri record: aproximativ 53 de miliarde de tone de echivalent CO2 pe an în perioada 2013-2022. Numai pentru anul 2022, bilanţul este de 55 de miliarde de tone. Oamenii de ştiinţă indică şi un alt efect: mai puţină răcire cauzată de particulele poluante din aer, care reflectă soarele şi permit formarea anumitor nori. Bugetul rezidual de carbon - marja de manevră, exprimată în termeni de cantitate totală de CO2 care ar mai putea fi emisă cu o şansă de 50% de a limita încălzirea globală la 1,5°C - se topeşte. Acest „buget” este în prezent de numai aproximativ 200 de miliarde de tone, echivalentul a aproximativ cinci ani de emisii în ritmul actual, faţă de 250 de miliarde de tone în ultima ediţie a studiului, în urmă cu un an. „Acesta este un deceniu critic”, scriu autorii studiului. „Este de aşteptat ca încălzirea globală de 1,5°C să fie atinsă sau depăşită în următorii 10 ani”, în absenţa unei răciri provocate de o erupţie vulcanică majoră. „Dar acesta este, de asemenea, deceniul în care s-ar putea aştepta ca emisiile globale să atingă un nivel maxim şi să înceapă să scadă substanţial”, subliniază ei. În ciuda nivelurilor record atinse, rata de creştere a emisiilor de CO2 a încetinit, de fapt, în acest deceniu, comparativ cu anii 2000. Raportul conţine „un pic de optimism”, spune Piers Forster de la Universitatea Leeds, autorul principal al studiului. „Emisiile de gaze cu efect de seră cresc într-un ritm mai lent decât în anul 2000, dar ele continuă să crească”, astfel că „vor continua concentraţiile lor să crească, la fel şi încălzirea” a explicat pentru AFP Pierre Friedlingstein, de la Universitatea din Exeter. „Trebuie să le reducem la zero emisii nete”, a subliniat el.