Obstacole în încercările României de a restabili încrederea investitorilor

România se confruntă cu dificultăți majore în încercarea de a reconstrui încrederea investitorilor și de a reduce cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană. Această situație complicată apare într-un an plin de provocări politice și cu riscuri legate de pierderea statutului de „investment-grade”, conform unei analize efectuate de Reuters.

Reluarea alegerilor prezidențiale, programate pentru luna mai, după anularea votului din decembrie din cauza acuzațiilor de ingerință din partea Rusiei, complică și mai mult eforturile de a dezvolta un plan viabil de diminuare a deficitului bugetar, care este estimat la 7% din PIB. În plus, România plănuiește să atragă 13 miliarde de euro prin emiterea de obligațiuni internaționale, o sumă semnificativă în contextul piețelor emergente.

Deși datoria României este sub media Uniunii Europene, țara a înregistrat cea mai rapidă expansiune a împrumuturilor din 2019 în rândul statelor membre. Yerlan Syzdykov, director al piețelor emergente la Amundi, a subliniat că deja se observă o deteriorare a încrederii investitorilor în ceea ce privește costurile.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a exprimat recent speranța că măsurile de reducere a deficitului și tăierile de costuri din sectorul public, incluse în bugetul pentru 2025, vor ajuta la restabilirea credibilității fiscale a României. Obiectivul este reducerea deficitului la 2,5% până în 2031, un plan care a primit aprobarea de la Bruxelles săptămâna trecută.

Autoritățile române intenționează să emită obligațiuni înainte de a trimite Parlamentului Bugetul pe 2025, care vizează o reducere a deficitului fără creșteri semnificative de taxe. Aceste măsuri sunt considerate de analiști și agenții de rating drept cele mai eficiente, având în vedere că România are cea mai mică pondere a impozitelor în PIB din UE.

România a pierdut ocazia de a emite obligațiuni într-un moment favorabil, iar acum se confruntă cu costuri de împrumut în creștere, ceea ce ar putea întârzia aprobarea Bugetului până în februarie. Viktor Szabo, manager de portofoliu la abrdn, a declarat că turbulențele provocate de alegerile prezidențiale anterioare și întârzierea aprobării bugetului au contat în oprirea accesului rapid pe piața de obligațiuni.

Recent, randamentele obligațiunilor guvernamentale românești pe zece ani au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele două ani, depășind pentru prima dată 8%, mult peste nivelul din Ungaria, care se află la 6,9%.

După ceea ce mulți consideră a fi un deficit bugetar de 8,6% din PIB generat de patru alegeri desfășurate anul trecut, se așteaptă ca Executivul să implementeze reduceri, dar urgența acestor măsuri este pusă la îndoială din cauza noilor alegeri programate. Moscova neagă orice implicare în procesul electoral.

Ștefan Nanu, director general la Direcția Generală de Trezorerie din Ministerul Finanțelor, a subliniat că România trebuie să respecte planul de dezvoltare până în 2031, care va susține creșterea economică în timp ce se reduce deficitul. El a menționat că România ar putea accesa cel puțin 4 miliarde de euro de la instituțiile financiare internaționale și fondurile UE de redresare.

Cu toate acestea, oficialii români au opinii contradictorii în ceea ce privește necesitatea creșterii impozitelor, iar nicio măsură nu este așteptată înainte de alegerile din mai. O eventuală slăbire a stabilității sociale ar putea complica și mai mult adoptarea acestor reduceri. În plus, o revizuire a ratingului de către S&P ar putea fi iminentă, iar experții subliniază că stabilitatea fiscală rămâne o temă crucială pe piețele emergente.