Update 6 luni în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Președintele PSD Covasna, Bogdan Barbu, și-a exprimat dezamăgirea față de prezența scăzută la vot înregistrată în județ la alegerile prezidențiale de duminica trecută. Conform covasnamedia.ro, județul Covasna s-a situat printre regiunile cu cea mai mică participare, având un procent de doar 38,56%, comparativ cu media națională de 53,21%.
Din datele furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă, în județul Covasna au votat 68.963 de persoane din totalul de 178.824 de cetățeni înscriși pe listele electorale permanente. Interesant este că prezența a fost mai mare în mediul rural decât în cel urban.
În plus, 1.292 de votanți au solicitat o urnă mobilă, iar 7.373 au votat pe liste suplimentare. Cei mai mulți votanți aparțin categoriei de vârstă 45-64 de ani și, conform informațiilor, femeile au constituit majoritatea acestora. În contrast, tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au fost cei mai puțin reprezentati la urne.
Bogdan Barbu a subliniat că, în ciuda colaborării fructuoase cu partenerii de alianță UDMR și PNL, rezultatul alegerilor reflectă o preocupare majoră pentru implicarea cetățenilor în procesul electoral.
Filiala județeană AUR Covasna a reacționat după un comunicat al PNL Covasna legat de situația politică din comuna Vâlcele. AUR respinge acuzațiile liberalilor și reafirmă că referendumul pentru demiterea primarului este o inițiativă a cetățenilor nemulțumiți de modul de administrare locală.
George Simion, cunoscut drept simbol al naționalismului extrem în România, reușește să atragă tot mai mulți alegători maghiari în cursa sa pentru Cotroceni. Frustrarea față de sistemul politic pare să depășească granițele etnice tradiționale, iar unii maghiari îl susțin deschis pe rețele de socializare.
Juristul Dulányi-Balogh Szilárd a fost reconfirmat în funcția de președinte al USR Covasna, în urma alegerilor interne din cadrul Conferinței Județene. Mandatul său va dura patru ani, iar decizia a fost comunicată joi de conducerea organizației.
Consiliul Național Secuiesc, fondat acum 21 de ani, urmărește obținerea autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc, o regiune care să beneficieze de autogestionare. „Ne dorim ca impozitele să rămână în regiune și să fie folosite pentru dezvoltarea locală, inclusiv pentru comunitatea românească de aici”, afirmă Gazda Zoltán.
