Una dintre cele mai fascinante descoperiri arheologice din istorie a fost cea a mormântului lui Tutankamon, faraonul-adolescent a dinastiei a XVIII-a. Deși Tutankamon a fost un monarh obscur, faptul că mormântul său a fost singurul din Valea Regilor descoperit intact i-a adus nemurirea la care visa orice faraon. Dincolo de artefactele incredibile și comorile extrem de prețioase descoperite de arheologi, în interiorul mormântului se afla și un blestem antic. Cel puțin așa credeau contemporanii după ce mulți dintre cei care au intrat în locul de veci al tânărului faraon și-au găsit sfârșitul, în condiții misterioase, la scurt timp. Au trecut câteva decenii bune până când oamenii de știință și-au dat seama că de vină pentru decese erau niște microorganisme, niște fungi cu potențial letal atunci când erau inhalați. Recent, însă, un colectiv de oameni de știință de la Universitatea din Pennsylvania, Statele Unite, și-a dat seama că acești fungi nu sunt un blestem ci pot deveni un adevărat miracol pentru bolnavii de cancer. Rezultatele preliminare ale cercetărilor sunt fascinante. În adâncurile mormântului unui faraon adolescent Mare parte dintre mormintele faraonilor egipteni au fost jefuite de-a lungul timpului. Unele dintre ele chiar la scurt timp după construcție și depunerea trupului defunctului. La începutul secolului XX, Egiptul era de facto era colonie britanică administrată de un consul general britanic. De ochii lumii, Egiptul era condus de regii din dinastia Muhamma Ali și un guvern egiptean, care de fapt era controlat de britanici. Istoria antică a Egiptului, bogată și fascinantă, a atras numeroși arheologi și cercetători britanici. Egiptologia devenise aproape o modă iar toată lumea căuta comorile vechiului Egipt al faraonilor. Mai toate săpăturile arheologice erau sponsorizate de personaje cu importante resurse financiare, lorzi britanici sau potenți oameni de afaceri. Aceștia finanțau săpăturile pentru ca o parte din artefacte, printr-un acord legal, să le revină pentru colecțiile personale. Așa a fost și cazul egiptologului Howard Carter care, sponsorizat de George Herbet, descoperea în anul 1922 mormântul lui Tutankhamon, un faraon obscur al dinastiei a XVIII a, mort la vârsta de 18 sau 19 ani, în condiții misterioase. Vestea acestei descoperiri a făcut însă înconjurul lumii, rămânând una dintre cele mai importante descoperiri ale secolului XX fiindcă mormântul faraonului adolescent era intact. Nu fusese jefuit ca celelalte din Valea Regilor. Înăuntru se aflau comori fără seamăn, atât artefacte, dar și bijuterii și piese extrem de prețioase. O adevărată comoară arheologică și financiară. O bună parte din ceea ce știm despre ritualurile funerare ale faraonilor se datorează acestei descoperiri. Un blestem antic La scurt timp după descoperirea mormântului, o parte a celor care au intrat în interiorul complexului funerar au decedat în condiții suspecte. Mult timp s-a vorbit despre un blestem antic care a lovit pe toți cei care au îndrăznit să profaneze mormântul faraonului. După decenii de cercetări s-a ajuns însă la concluzia că nu blestemul îi omora pe cei care intrau în mormânt ci un microorganism extrem de vechi și rezistent. Era vorba despre niște fungi cunoscuți drept Aspergillus flavus. Aspergillus flavus este o ciupercă saprotrofă și patogenă, cunoscută cel mai bine pentru colonizarea boabelor de cereale, a leguminoaselor și nucilor. Această ciupercă provoacă infecții grave eliberând cantități semnificative de compuși toxici cunoscuți sub numele de micotoxine, toxice pentru mamifere. Aspergillus flavus provoacă aspergiliză la persoanele cu un sistem imunitar slăbit, o afecțiune pulmonară gravă care poate duce la deces. Aceasta a fost cauza decesului la toate persoanele care au intrat în mormântul lui Tutankamon. Ciuperca ucigașă, de la blestem la miracol Cercetătorii de la „Penn’s School of Engineering and Applied Science” din Pennsylvania, Statele Unite, au realizat o serie de studii pe Aspergillus flavus și au realizat descoperiri uimitoare. Concluziile studiului au fost publicate în revista de specialitate „Nature Chemical Biology”. S-a constatat că Aspergillus flavus poate fi utilizată pentru un tratament împotriva cancerului. Cercetătorii au realizat un compus dintr-o clasă de peptide sintetizate ribozomal și modificate post-translațional sau RiPP (adică o ruptură dintr-o bucată de material genetic). Denumirea se referă la modul în care este produs compusul de către ribozom, o structură celulară minusculă care produce proteine. Această structură este modificată ulterior, în acest caz, pentru a-i spori proprietățile de ucidere a cancerului. „Sinteza acestor compuși este complicată. Dar asta le conferă și această bioactivitate remarcabilă”, precizează Qiuyue Nie, cercetător postdoctoral la CBE și primul autor al lucrării pentru „Penn Engineering Today” .
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.