La o zi de la înmormântarea campio­nu­lui nostru, Mihai Leu, pe pagina sa de socializare a apărut un mesaj emo­țio­nant, o scrisoare de adio a lui Mihai: Dragii mei, Dacă citiți aceste rânduri, înseamnă că drumul meu pe acest pământ s-a în­che­iat. Dar ceea ce a rămas în urmă e mult mai puternic decât orice absență: e dra­gostea, recunoștința și legătura pro­fun­dă pe care am avut-o cu voi. Vă mul­țu­mesc. Din suflet. Ați venit în număr covârșitor ieri, din toate colțurile țării, de aproape și de de­parte, hunedoreni, prieteni, colegi, oa­meni care mi-au fost aproape într-un fel sau altul. A contat enorm și înseamnă că drumul meu pe acest pământ a contat. Ați trimis mesaje, rugăciuni și gânduri curate către familia mea. Ați făcut din despărțirea mea un moment de lumină. M-ați condus cu demnitate și cu o dra­goste care nu se uită. Familia mea, Anna, iubirea mea, și fiul nostru, Marco, mi-au fost sprijinul, echi­li­brul, puterea. Tot ce am fost mai bun s-a datorat lor. Am trăit cu inima plină pentru voi și plec cu ea la fel de plină. Le port o recunoștință profundă tu­tu­ror celor care mi-au fost alături în cele două mari lumi care m-au definit: boxul și automobilismul. Colegilor din ring, oa­meni cu care am împărțit nu doar efortul și gloria, ci și tăcerea din vestiar sau emo­ția dinaintea gongului. Și colegilor din motorsport, cei care au fost mereu acolo, în garaj, în cursă, în spatele pro­iec­telor, cu mâinile murdare și inimile cu­rate. Am avut parte de două familii sportive adevărate, care m-au făcut să simt, în fiecare clipă, că nu lupt și nu conduc niciodată singur. Și un gând aparte îl port orașului meu Hunedoara. Locul unde m-am născut, unde am visat pentru prima dată și unde m-am întors mereu, indiferent cât de departe m-a purtat viața. Hunedoara mi-a fost acasă, nu doar ca loc, ci ca inimă. Chiar și înainte să plec din această lume, am simțit nevoia să mă întorc. Măcar pen­tru o zi. Pentru că acolo mi-am lăsat ră­dăcinile, sufletul și dragostea. Vă mul­țu­mesc, oameni dragi din Hunedoara, pentru tot. Nu pot să nu le mulțumesc celor care m-au ținut în viață atâția ani. Profeso­rului Irinel Popescu și doctoriței Adina Croitoru, doi oameni care au fost, pentru mine, mâna lui Dumnezeu. Ce au făcut în ultimii 11 ani a fost un miracol medical, dar mai ales un miracol uman. Le datorez anii pe care i-am putut trăi cu cei dragi, pe care altfel nu i-aș fi avut. Viața a fost pentru mine o luptă fru­moasă. Am avut parte de victorii, de căderi, de reveniri. Am fost sportiv, dar mai ales am fost om. Și am avut norocul de a fi înconjurat de voi, cei care mi-ați dat sens, care m-ați ridicat, care m-ați iubit, chiar dacă poate, uneori, am greșit. Vă las un gând: trăiți cu curaj, cu pasiune și cu inimă. Pentru că tot ce contează, la final, e cât ai iubit și cât ai fost iubit. Și, nu uitați, dacă ați căzut în șanț, uitați-vă la stele. Așa apare spe­ranța. Vă îmbrățișez cu recunoștință, oriunde v-ați afla. Mihai Flori albe Campionul mondial la box Mihai Leu a fost înmormântat vineri în oraşul său natal, Hunedoara, după ce a fost răpus de o boală nemiloasă la vârsta de 57 de ani, la ceremonia funerară care a avut loc în sala de la intrarea în Casa de cultură a municipiului, dar şi în faţa clădirii, fiind prezente sute de persoane, în ciuda caniculei de afară. Aşezat pe un catafalc înconjurat de buchete de flori albe, sicriul a fost flancat de agenţi ai Poliţiei Locale Hunedoara, în sală fiind prezenţi familia şi rudele spor­tivului, primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouţanu, reprezentanţi ai autori­tă­ţilor locale şi judeţene, oameni din lu­mea sportului, între care Mihai Covaliu, Camelia Potec, foştii fotbalişti Ioan An­done şi Romulus Gabor, membri ai echi­pei Corvinul Hunedoara, apropiaţi şi cu­nos­cuţi ai lui Mihai. Ceremonialul a fost deschis cu into­narea Imnului Naţional al României, au­to­rităţile din Hunedoara decretând vi­neri zi de doliu local, în onoarea spor­tivului. Slujba religioasă a fost oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu episcopul Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Părin­te Nestor, şi cu arhiereul-vicar al epis­co­piei, Preasfinţitul Părinte Gherontie Hunedoreanul. „Cu multă tristeţe am aflat despre plecarea la cele veşnice a robului lui Dumnezeu Mihai Leu, un hunedorean, fiul al eparhiei noastre, care, iată, de aici, din inima ţării, din străvechiul loc al civil­i­zaţiei noastre româneşti, a purtat trico­lorul românesc şi numele ţării noastre în întreaga lume. (…) Sunt mulţi cei care au reuşit să cucerească trofee în lumea sportului, dar despre el putem spune un lucru cu totul şi cu totul special: calităţile lui umane, demnitatea, simplitatea mo­des­tia sau smerenia, mai bine zis, pe care le-a păstrat, şi după ce a devenit un „om mare”, un campion, aceste calităţi ale sufletului său au făcut ca perfor­manţa lui să fie mult mai luminată, au făcut ca performanţa lui să fie mult mai apreciată. Dumneavoastră, toţi cei care sunteţi prezenţi astăzi aici şi cei care probabil ne urmăresc din toată ţara, sunt alături de el acum la plecarea din lumea aceasta şi înalţă un gând de rugăciune nu doar pentru performanţele pe care le-a obţinut, ci şi pentru omul care a fost Mihai Leu”, a spus, în cuvântul său, epis­copul Devei şi Hunedoarei. Aplauze La finalul ceremoniei funerare sicriul cu trupul lui Mihai Leu a fost scos din sală în aplauzele celor prezenţi, iar mai multe maşini de curse din campionatul na­ţio­nal de raliuri, parcate în faţa casei de cul­tură, au fost pornite în cinstea fostului pilot de raliuri. Înmormântarea a avut loc în cimitirul Bisericii Schimbarea la Faţă, de pe strada Popa Şapcă. Primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouţanu, spunea, zilele trecute, des­pre Mihai Leu, că a devenit un simbol al oraşului. „Prin performanţele sale, prin per­se­verenţa sa, prin energia pozitivă pe care o emana mereu şi, pur şi simplu, prin felul său de a fi, Mihai Leu a devenit un simbol al Hunedoarei. A iubit acest oraş mai mult decât ne putem noi imagina, iar acest oraş îi datorează mai mult decât i-ar pu­tea oferi vreodată”, declara edilul local. Fostul campion mondial de box Mihai Leu a murit marţi seara, la vârsta de 57 de ani. El era internat în stare gravă la Secţia de Terapie Intensivă a Institutului Clinic Fundeni. A citit mesajele lăsate de Mihai Leu În timpul slujbei de înmormântare, preo­tul a citit mesajele lăsate de Mihai Leu pentru fiul său Marco, pentru soția Anna, pentru tatăl său, fratele său, dar și pentru rude și prieteni. • Pentru fiul său, Marco: „Să privești mereu seara spre stele și să zâmbești!” • Pentru soția sa, Anna: „Ai fost stânca pe care s-a sprijinit întreaga familie. Te-am iubit mai mult decât poate un pă­mântean iubi” • Pentru tatăl său: „Tata, să fii tare!” • Pentru frate: „Ar fi trebuit sa-ți spun mai des că te iubesc” • Pentru rude și prieteni: „Să nu fiți triști, vă iubesc nespus și sunt mulțumit că ați făcut parte din viața mea”. (A.N.)