Poetul Ioan Es. Pop a Decedat la Vârsta de 65 de Ani
Update cu 1 an în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Poetul Ioan Es. Pop a Decedat la Vârsta de 65 de Ani
Miercuri, Uniunea Scriitorilor din România a anunțat cu profundă durere trecerea în neființă a poetului Ioan Es. Pop, la vârsta de 65 de ani. Anunțul a fost făcut public prin intermediul unei postări pe Facebook. Uniunea și-a exprimat astfel regretul pentru pierderea unui membru eminent al comunității literare din România.
Cunoscutul scriitor Mircea Cărtărescu a subliniat importanța lui Ioan Es. Pop în literatura română contemporană, numindu-l "unul dintre cei mai importanți poeți români din ultimele decenii". Acesta a adăugat că prin dispariția lui Ioan Es. Pop, poezia românească suferă o pierdere ireparabilă.
Ioan Es. Pop s-a născut pe 27 iunie 1958, în localitatea Vărai, județul Maramureș. A absolvit Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română - limba și literatura engleză, la Universitatea din Baia Mare, în anul 1993. În perioada studenției, a activat în cadrul cenaclului "Nord" al revistei studențești omonime și a fost redactor-șef al acestei publicații între 1981 și 1983.
După terminarea studiilor, Ioan Es. Pop s-a mutat la București, unde, din 1987, a început să participe la ședințele cenaclului "Universitas", condus de criticul și profesorul Mircea Martin. În anul 1994, poetul a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România și a continuat să fie activ în domeniul literar, ocupând și funcția de redactor-șef al "Ziarului de duminică", supliment al "Ziarului financiar", și editor senior al revistei "Descoperă".
Cariera sa literară a debutat cu volumul "Ieudul fără ieșire" în 1994, urmat de numeroase volume printre care "Porcec" (1996), "Pantelimon 113 bis" (2000), "Podul, antologie" (2000), "Rugăciunea de antracit / The Anthracite Prayer" (2002), "Petrecere de pietoni" (2003), "Confort 2 îmbunătățit" împreună cu Lucian Vasilescu (2004), "Lumile livide/ The Livid Worlds" (2004), "No Exit" (2007), "Unelte de dormit" (2011) și "Arta fricii" (2016).
Ioan Es. Pop a fost premiat de numeroase ori pentru contribuția sa la literatura română. Printre premiile importante se numără premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România (1994), premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1994), premiul Festivalului Național de Poezie de la Sighetu-Marmației (1994), premiul Primăriei municipiului București pentru cel mai bun volum din colecția "Poetii orașului București" (1996), Premiul Academiei Române pentru poezie, și Premiul "Cununa de Lauri" al Turnirului de Poezie de la Alicante (2019).
În anul 2004, Ioan Es. Pop a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de ofițer. Poezia sa a fost tradusă în multiple limbi europene și asiatice, consolidând astfel impactul său internațional.
În urma decesului său, Mircea Cărtărescu a declarat pe pagina sa de Facebook: "Cu tristețe am aflat că a murit Ioan Es. Pop, unul dintre cei mai importanți poeți români din ultimele decenii. Odihnească-se în pace!"
România își pierde astfel o voce literară de mare valoare, iar moștenirea lăsată de Ioan Es. Pop va continua să inspire generațiile viitoare de poeți și scriitori.
